Bugetul pentru 2026 mizează pe investițiile europene

Bugetul pentru 2026 este construit pe o strategie riscantă, care pune accent aproape exclusiv pe atragerea fondurilor europene.

În lipsa unor venituri interne solide, statul pariază pe investiții finanțate din exterior, cu costul unor tăieri și restricții sociale resimțite direct de cetățeni.

Bugetul pentru 2026 va fi axat pe o alocare totală de peste 100 miliarde de lei

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat în cadrul unei conferințe de presă, direcțiile majore ale bugetului de stat pentru anul 2026. Astfel, construcția bugetară are la bază investițiile și consolidarea fiscală, cu alocări totale ce depășesc 100 de miliarde de lei și investiții estimate la peste 20 de miliarde de euro, transmite Puterea.ro.

BYD ia în calcul intrarea în Formula 1. Investiții de peste 500 milioane $

21:40

Dacia va lansa patru modele 100% electrice în următorii cinci ani

20:23

În același timp, oficialul a prezentat proiecțiile privind evoluția economiei și nivelul deficitului bugetar. Analizate în detaliu, aceste date ridică atât elemente de realism, cât și semne de întrebare.

Alexandru Nazare a prezentat structura investițiilor planificate pentru anul viitor. Sursele de finanțare sunt în mare parte europene. Aproximativ zece miliarde de euro provin din PNRR, dintre care șapte miliarde sunt granturi. Alte cinci miliarde de euro vin din fonduri de coeziune. Pentru agricultură sunt alocate încă cinci miliarde de euro din programe europene. În total, investițiile depășesc 20 de miliarde de euro.

Datele preliminare aferente anului 2025 arată că investițiile totale au atins 137 de miliarde de lei, în creștere cu circa 15% față de 2024. Avansul este generat în principal de fondurile europene, în timp ce contribuția directă a bugetului de stat a fost estimată la 60-70 de miliarde de lei.

În 2024, investițiile anuale erau de aproximativ 100 de miliarde de lei. Creșterea până la 137 de miliarde este importantă. Totuși, atingerea acestui nivel depinde de absorbția fondurilor europene. În trecut, acest proces a fost adesea întârziat și inconstant.

Deficitul bugetar și execuția pe 2025

Ministrul Finanțelor a anunțat pentru 2025 un deficit cash de 7,7% din PIB. Nivelul este sub ținta oficială de 8,4%. Potrivit calculelor preliminare Profit.ro, deficitul cash este de 7,65% din PIB. Acesta înseamnă aproximativ 145 de miliarde de lei. În schimb, conform metodologiei europene ESA, deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB. Este cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.

Diferența dintre deficitul cash și cel ESA este de aproximativ 1,5-1,6 puncte procentuale. Aceasta indică o imagine mai favorabilă prezentată la nivel național decât cea evaluată la nivel european. Reducerea deficitului cash a fost obținută prin mutarea proiectelor PNRR între granturi și împrumuturi. Au fost operate și amânări de plăți. De asemenea, au existat tăieri de cheltuieli și majorări de taxe spre finalul anului.

Efectele acestor ajustări au fost resimțite în principal de populație și de mediul de afaceri. Astfel, echilibrul bugetar afișat are un cost social semnificativ. Pentru 2026, autoritățile vizează un deficit situat între 6% și 6,5% din PIB.

Prognoza de creștere economică

Potrivit estimărilor prezentate de ministrul Nazare, economia României ar urma să crească cu aproximativ 1% în 2026, PIB-ul nominal fiind prognozat la circa 2.045 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 415 miliarde de euro.

Prin comparație, în perioada premergătoare crizelor recente, România înregistra ritmuri de creștere de 4–5%, iar în 2023 avansul economic a fost de până la 3%. Bugetul pentru 2026 nu include însă măsuri consistente de stimulare a economiei interne, iar efectele asupra consumului și investițiilor private sunt limitate.

Ministrul Finanțelor a subliniat că reducerea deficitului și ajustările fiscale reprezintă un semnal de credibilitate adresat piețelor financiare și agențiilor de rating. În realitate, deficitul ESA rămâne peste pragul de 8%, iar îmbunătățirea indicatorului cash a fost obținută prin tăieri de cheltuieli și amânări de plăți.

Credibilitatea externă depinde în mare măsură de modul în care aceste măsuri vor fi implementate și de evaluarea Comisiei Europene privind sustenabilitatea finanțelor publice. Eventuala reducere a costurilor de finanțare pentru stat este condiționată nu doar de politica internă, ci și de evoluțiile economice la nivel global.

Deficitul și ajustările fiscale în 2026

Alexandru Nazare a explicat că renegocierea PNRR a permis realizarea unor economii și contribuie la diminuarea deficitului. Transferul unor proiecte între granturi și împrumuturi are efect asupra deficitului cash.

Totuși, acesta nu aduce venituri suplimentare la bugetul național și nici nu generează o creștere economică internă sustenabilă. Dependenta ridicată de fondurile europene continuă să reprezinte o vulnerabilitate structurală a execuției bugetare.

Obiectivul de deficit pentru 2026, situat între 6% și 6,5% din PIB, presupune continuarea politicilor fiscale restrictive, menținerea controlului strict asupra cheltuielilor și aplicarea unor măsuri care pot afecta consumul și investițiile private. Într-un context economic caracterizat de creștere modestă, echilibrul dintre stabilitatea fiscală și dezvoltarea economică devine esențial pentru sustenabilitatea bugetului.

Bugetul pentru 2026: rezumat numeric