Deficitul bugetar amenință economia și viața fiecăruia dintre noi

Deficitul bugetar a explodat în 2024, cu echivalentul a 27 de milioane de salarii medii. Iar în 2025 depășește deja 31 de milioane. Sub guvernul Ilie Bolojan, România se află între austeritate, recesiune și pericolul pierderii credibilității internaționale.

Deficitul bugetar prins între reforme și opoziție

Situația finanțelor României este descrisă de economiști drept una dintre cele mai grave din ultimele decenii. Guvernul condus de Ilie Bolojan are pe masă un program de ajustare fiscală aprobat teoretic de partide, dar aplicarea lui întâmpină blocaje majore, scrie Puterea.

Planul oficial are două axe principale: creșterea veniturilor și reducerea cheltuielilor.

Arieratele statului au explodat în noiembrie 2025. Creștere de peste 28% într-o singură lună

09:41

Cum va putea anticipa inteligența artificială unde vei merge

08:16

– Veniturile ar urma să crească prin majorarea TVA și accizelor, dar și printr-o colectare mai eficientă a taxelor. Impactul real se va simți abia după 2026.
– Cheltuielile ar trebui să scadă prin restructurarea administrației publice, reducerea aparatului bugetar și tăieri selective.

Fiecare pas însă atrage rezistență:

– Sindicatele organizează proteste împotriva reducerilor de venituri și a schimbării normelor de muncă.
– Magistrații blochează reforma pensiilor speciale, deși Bruxelles-ul presează pentru tăieri.
– Politicienii din coaliție frânează aplicarea planului, unii din motive electorale, alții pentru protejarea propriilor interese.

Atfel, programul avansează greu, riscând să piardă sprijinul partenerilor externi și încrederea piețelor financiare.

Dependența periculoasă de bani din afară

Stabilitatea aparentă a României nu vine dintr-o gestiune internă solidă, ci din sprijinul extern. Țara a acoperit deficitul uriaș prin:

– împrumuturi masive de pe piețele internaționale
– fonduri europene nerambursabile și programe de sprijin ale Comisiei Europene

Totuși, situația este fragilă. România are un rating BBB- cu perspectivă negativă, adică la limita inferioară a categoriei investiționale. Orice criză politică sau amânare a reformelor ar putea arunca țara în categoria „junk”:

– Finanțarea externă ar deveni mult mai scumpă
– Accesul la piețele internaționale s-ar restrânge drastic
– Bugetul ar fi sufocat de dobânzi mai mari și refinanțări costisitoare

Pe termen scurt, dependența de bani din afară „anesteziază” populația, care nu simte încă dimensiunea reală a crizei. Dar pe termen mediu și lung, dacă reformele nu sunt aplicate consecvent, protecția externă nu va mai exista.

Scenariul sumbru al eșecului guvernului. Ce se va întâmpla cu deficitul bugetar

1. Consecințe fiscale și bugetare

Dacă guvernul nu reușește să reducă deficitul, România ar fi forțată să aplice austeritate rapidă și dură:

– TVA ar putea urca la 27%, scumpind masiv produsele de bază și reducând consumul.
– Reduceri salariale în sectorul public, inclusiv în sănătate și educație, cu un impact mult mai mare decât în criza din 2010.
– Înghețarea pensiilor și a beneficiilor peste un anumit prag, cu risc de ruptură profundă între stat și cetățeni.

2. Consecințe economice

Eșecul guvernului ar produce imediat un șoc economic:

– Deprecierea leului, scumpind importurile și alimentând inflația.
– Creșterea dobânzilor bancare, afectând creditele ipotecare și IMM-urile.
– Reducerea consumului intern, motorul principal al economiei.
– Creșterea șomajului, pe fondul scăderii cererii și al costurilor mai mari pentru companii.

3. Consecințe sociale

Efectele economice s-ar transforma într-o criză socială:

– Proteste masive și tensiuni pe fondul austerității.
– Erodarea încrederii în instituții, percepute ca incapabile să-și respecte obligațiile.
– Fragmentare socială între generații, sectoare economice și regiuni, punând în pericol coeziunea națională.

Lecția Greciei: avertisment pentru România

Criza Greciei din 2010 arată unde poate duce neglijența fiscală combinată cu lipsa reformelor. Atunci, țara a pierdut accesul la finanțare internațională, a aplicat austeritate extremă, a suferit retrageri masive de capital și s-a confruntat cu instabilitate socială violentă.

România riscă un drum similar:
– Acces limitat la împrumuturi și costuri mult mai mari pentru finanțare;
– Măsuri de austeritate dure, precum creșterea TVA, tăieri salariale și înghețarea pensiilor;
– Retragerea investitorilor străini și deprecierea monedei;
– Nemulțumire socială masivă, cu risc de radicalizare.

Un guvern incapabil să ducă reformele convenite cu Bruxelles-ul până la capăt ar putea declanșa exact acest scenariu.