Bursa a crescut a doua zi consecutiv, de data asta cu volume mai mari. Semnalul care lipsea

BET a crescut miercuri cu 0,75%, la 34.344 de puncte, iar rulajul a urcat cu 20%, la 175,9 mil. lei, E prima şedinţă din serie în care preţul şi volumul merg în aceeaşi direcţie. Indicele a recuperat 47,7% din prăbuşirea de luni. Dar sectorul energetic rămâne, a doua zi consecutiv, ultimul din clasament.

Luni, 31 august, Bursa de Valori Bucureşti a pierdut 3,61% într-o singură şedinţă, pe volum triplat — cea mai proastă zi din ultimii doi ani. Marţi a urcat 1,03%, dar cu rulajul înjumătăţit. Adică preţul a crescut nu pentru că au apărut cumpărători, ci pentru că dispăruseră vânzătorii. Miercuri, 2 septembrie: plus 0,75%, cu volumul în creştere cu 19,6%. Asta e altceva.

Diferenţa dintre marţi şi miercuri

                          31 august    1 septembrie   2 septembrie
BET                   −3,61%           +1,03%                +0,75%
Nivel                  33.743,73       34.090,29          34.344,32
Rulaj                 259,21 mil. lei 147,05 mil. lei   175,89 mil. lei
Variaţie rulaj    ×3,1                   −43,3%             +19,6%

România riscă o criză de aprovizionare cu motorină în această iarnă: prețurile au crescut cu aproape 40%, iar stocurile disponibile sunt mai mici decât sugerează cifrele oficiale

14:02

Parlamentul European aprobă noi reguli pentru drepturile pasagerilor: rambursări mai clare, termene stricte și protecție sporită pentru călători

12:53

Regula e simplă: o revenire pe volum în scădere înseamnă absenţa vânzătorilor. O revenire pe volum în creştere înseamnă capital care intră.

Miercuri a fost prima zi din a doua categorie. Cumulat, indicele a recuperat 47,7% din căderea de luni. Rămâne cu 1,89% sub nivelul de dinaintea prăbuşirii — îi mai trebuie 1,93% ca să închidă gaura.

Iar cei 175,9 milioane de lei sunt de peste două ori normalul de dinainte de criză, de vreo 82 de milioane. Piaţa n-a revenit la ritmul ei obişnuit. Lucrează în continuare intens — doar că, de data asta, în sens constructiv.

Cine a recuperat cel mai repede pierderea

Aici e observaţia care nu apare în niciun comunicat. Dacă luăm variaţiile celor două zile de revenire şi le raportăm la ce s-a pierdut luni, iese clasamentul ăsta:

Indice           Luni    Marţi    Miercuri    Recuperat
BET AeRO     −3,57% +0,63%  +1,32%          52,9%
BET-BK          −2,81% +0,74%  +0,75%          51,7%
BET                 −3,61% +1,03% +0,75%           47,7%
BET-Plus        −3,62% +0,99% +0,78%         47,3%
BET-XT          −3,46% +0,93% +0,70%         45,7%
BET-FI           −2,34% +1,03% −0,12%          37,9%
BET-NG         −3,98% +0,88% +0,62%         36,3%

Marţi, societăţile de investiţii fuseseră cele mai bune, cu 44% din pierdere recuperată. Piaţa alternativă, cea mai slabă, cu 17,6%.

Miercuri, BET-FI a fost singurul indice pe minus. Iar AeRO, cel mai bun. Inversare completă, într-o singură şedinţă. E semnătura clasică a unei rotaţii dinspre defensiv către risc. După panică, primul val de cumpărare merge spre ce pare sigur sau evident ieftin — societăţile de investiţii se tranzacţionează oricum sub activul net, deci oferă fix profilul ăsta. Al doilea val, mai curajos, pleacă spre companii mici, cu lichiditate subţire şi potenţial mai mare de revenire.

Faptul că s-a trecut de la primul val la al doilea peste noapte spune că apetitul pentru risc s-a refăcut mai repede decât ar sugera căderea de luni. Cu o rezervă: pe AeRO, capitalizarea medie e de vreo 3,5 milioane de euro pe companie. Un plus de 1,32% al indicelui se poate face cu foarte puţini bani. Rotaţia e reală. Adâncimea, nu neapărat.

Singurul lucru care nu s-a schimbat

BET-NG, indicele energiei şi utilităţilor, e pe ultimul loc, cu 36,3% recuperare. A fost cel mai lovit luni. Şi cel mai slab în ambele zile de revenire. Nu e statistică. E confirmarea unei teze.

Dacă scăderea de luni ar fi fost pură panică, sectorul care a căzut cel mai tare ar fi trebuit să sară cel mai sus — acolo erau cele mai mari discounturi. S-a întâmplat exact invers. De două ori la rând.

Explicaţia rămâne aceeaşi: statul deţine 70% din Romgaz, 80% din Hidroelectrica, 82,5% din Nuclearelectrica, 58,7% din Transelectrica şi 58,5% din Transgaz. Iar bugetul tocmai a pierdut definitiv 770 de milioane de euro din PNRR. Riscul ca o parte mai mare din profiturile acestor companii să ia drumul bugetului nu e o chestiune de sentiment. E o chestiune de politică fiscală.

Panica se corectează în două şedinţe. Prima de risc fiscal, nu. Şi nici până acum n-a apărut vreo clarificare privind politica de dividende la companiile de stat pentru 2026.

Ce s-a întâmplat, de fapt, în afara bursei

Revenirea asta n-a venit din grafice. A venit de la Cotroceni. Luni, când indicele s-a prăbuşit, contextul era: guvern cu atribuţii limitate din 5 mai, termen PNRR expirat, 770 de milioane volatilizate şi niciun calendar pentru desemnarea unui premier.

Marţi şi miercuri, surse politice citate de mai multe redacţii au indicat o schimbare de atitudine: preşedintele Nicuşor Dan ar fi pregătit să facă desemnarea în această săptămână, cu sau fără dovada unei majorităţi parlamentare.

E o răsturnare notabilă. Toată vara, şeful statului spusese că nu nominalizează până când partidele nu vin cu o majoritate solidă — invocând, printre altele, riscul unui semnal prost către agenţiile de rating în cazul unui nou eşec în Parlament. Acum obiectivul declarat e rezolvarea în prima jumătate a lunii septembrie. Sesiunea parlamentară de toamnă tocmai a început.

Piaţa n-a reacţionat la formarea unui guvern. A reacţionat la apariţia unui calendar. Distincţia contează economic. Incertitudinea despre dacă se rezolvă o criză politică e mult mai scumpă decât cea despre cine o rezolvă. Prima blochează decizii de investiţii. A doua doar le nuanţează. Rezerva evidentă: o desemnare fără majoritate poate produce un al treilea eşec în Parlament, după cele două nominalizări anterioare. Atunci prima de risc se întoarce — probabil mai mare decât înainte.

Rompetrol Rafinare, ziua a patra

Şedinţă         Variaţie
28 august        −14,89%
31 august         −15,00%
1 septembrie   −14,71%
2 septembrie   +14,94%
Cumulat            −29,1%

Patru şedinţe la rând cu variaţii de circa 15%. Trei în jos, una în sus. Acelaşi titlu a fost cel mai prost al zilei de marţi şi cel mai bun al zilei de miercuri. Cauza n-are legătură cu compania. KMG International deţine 54,63%, statul român 44,70% — rămân sub 0,7% din acţiuni în circulaţie liberă.

O firmă care a raportat în august revenirea pe profit — 40,4 milioane de dolari în primul semestru, după o pierdere de 53,2 milioane — nu îşi schimbă valoarea cu 15% în fiecare zi, alternativ în sus şi în jos. Pentru cine e atras de amplitudine: mişcările astea nu conţin nicio informaţie despre companie.

AETA: şase zile de la anunţ la gravitaţie

Cea mai mare scădere de miercuri: AETA, minus 10,65%. Aceeaşi companie care urcase 12,82% pe 27 august, la anunţul că vrea să producă drone pentru Armată, şi încă 9,27% pe 31 august, în plină prăbuşire a pieţei. Compania are 52 de angajaţi, 287.515 lei în cont, capital de lucru negativ de 42,2 milioane şi tocmai a pierdut clientul care îi aducea peste 80% din cifra de afaceri. Ciclul complet — anunţ, plus 20% în două şedinţe, apoi minus 10,65% — s-a consumat în şase zile de tranzacţionare.

E tiparul manual al unui trade pe narativ: companie mică, ştire cu potenţial mediatic, avans rapid pe bani de retail, revenire la gravitaţie când nu urmează nimic concret. Scrisoarea către minister nu anunţa niciun contract. Cerea o vizită şi includerea într-o listă de furnizori.

Alături de AETA, în topul scăderilor: Comelf (−9,48%) şi Roca Industry (−6,60%).

Semnalul discret care contează

                                   31 august                1 septembrie         2 septembrie
Primele trei titluri   130,42 mil. lei            53,45 mil. lei             52,43 mil. lei
Pondere în rulaj       50,3%                          36,4%                         29,8%

Concentrarea a scăzut trei zile la rând. De la jumătate din piaţă la sub o treime. În zilele de panică, banii se strâng în titlurile cele mai lichide, pentru că de acolo se poate ieşi repede. Când presiunea slăbeşte, tranzacţionarea se împrăştie.

Redistribuirea lichidităţii e, de obicei, un semnal mai bun de normalizare decât direcţia indicelui. Arată că investitorii se uită din nou dincolo de primele câteva nume — ceea ce presupune un orizont mai lung decât cel al unei ieşiri de urgenţă. Şi încă un detaliu: Romgaz a rămas cel mai tranzacţionat titlu a doua zi la rând. Compania care pierduse 10,45% luni continuă să atragă repoziţionări. E singurul semn constant de cumpărare deliberată din toată seria.

Ce s-a bifat şi ce nu

Din criteriile de confirmare formulate după şedinţa de marţi s-au bifat doar două puncte: două şedinţe pe plus cu volum în creştere; și apariţia unui calendar politic.

Nebifate au rămas mai multe puncte: BET peste 35.007 puncte — mai lipsesc 1,93%; o revenire mai puternică pe energie decât pe indicele general — BET-NG rămâne ultimul la revenire; și orice clarificare privind dividendele companiilor de stat pentru 2026.

Peste toate astea: soarta celor circa 4.500 de investiţii PNRR nerecepţionate şi întrebarea dacă un premier desemnat fără majoritate garantată trece de votul Parlamentului.

Un risc care încă n-a fost infirmat

Marţi, revenirea a fost tehnică. Miercuri, a devenit ceva mai mult: preţ în creştere pe volum în creştere, lichiditate care se distribuie dinspre blue-chip-uri spre restul pieţei, rotaţie vizibilă dinspre defensiv spre risc. Indicele a recuperat aproape jumătate din cădere. Şi n-a făcut-o pe o veste economică, ci pe apariţia unui calendar politic.

Ce nu s-a schimbat e decalajul înregistrat de sectorul energiei — singurul sector care rămâne consistent în urmă în ambele zile de revenire. Nu e panică reziduală. E evaluarea unui risc care încă n-a fost infirmat: acela ca un buget sub presiune să se uite spre companiile pe care statul le controlează.