Capitala României, pe locul 34 din 36 în Europa la capitolul siguranță rutieră în jurul școlilor și piste pentru biciclete

Un nou clasament european plasează Bucureștiul pe un loc rușinos la capitolul mobilitate prietenoasă cu copiii și cu bicicliștii. În timp ce orașe ca Paris și Amsterdam se laudă cu rețele impresionante de străzi școlare și piste de biciclete, capitala României se chinuie cu zero astfel de inițiative în fața școlilor primare și cu doar 1% din drumuri adaptate pentru bicicliști.

Paris, lider european al mobilității prietenoase cu copiii

Analiza realizată de organizația Clean Cities, în parteneriat cu ONG-uri și autorități locale europene, arată un contrast dureros între București și capitalele care au investit masiv în siguranța și confortul copiilor și bicicliștilor. Potrivit raportului, Parisul a devenit un veritabil paradis pentru mobilitatea urbană, cu aproape 90% din străzi având limite de viteză de 30 km/h. În plus, orașul luminilor dispune de o rețea extinsă de piste de biciclete protejate, ceea ce facilitează deplasările sustenabile și sigure pentru cei mici.

Alături de Paris, Amsterdam, Anvers, Bruxelles, Lyon și Helsinki completează topul orașelor care au înțeles importanța mobilității urbane prietenoase cu copiii și bicicliștii. Aceste metropole au integrat politici solide și infrastructură adaptată, reușind să reducă accidentele și poluarea în zonele aglomerate.

China a dat autorizația de zbor pentru primul eVTOL din lume cu greutatea de două tone

19:10

Escrocheria cu boți care ascultă muzică generată de AI, pentru a obține redevențe din drepturile de autor, prinde amploare

18:30

În acest context, Bucureștiul pare să fi rămas în urmă, blocat între promisiuni și lipsa de acțiune concretă. Potrivit analizei citate de Asociația 2Celsius, orașul nostru primește un scor rușinos de 2,2 din 30, adică un calificativ F.

Bucureștiul, codaș din nou: niciun metru de „străzi școlare” și piste de biciclete insuficiente

Raportul arată că Bucureștiul are zero străzi școlare amenajate lângă cele 169 de școli primare din oraș. Acest concept, larg implementat în vestul Europei, presupune crearea unor zone sigure și protejate în jurul unităților de învățământ, cu scopul de a reduce accidentele și poluarea. În timp ce alte orașe europene consideră aceste străzi destinate școlilor sunt o prioritate, în București nu există nici măcar un astfel de proiect.

Situația pistelor de biciclete este la fel de dezolantă. Dintr-o rețea rutieră extinsă, doar 25 km, adică 1% din străzile Bucureștiului, sunt adaptate cu piste protejate pentru bicicliști. În comparație, la Helsinki, rețeaua pistelor de biciclete este de 30 de ori mai lungă. Această lipsă de investiții și planificare se traduce printr-un oraș ostil pentru micii pietoni și pentru toți cei care vor să se deplaseze sustenabil.

Între lipsa de planificare și promisiuni neacoperite

Legislația din România permite, teoretic, proiecte de reducere a vitezei și crearea de piste pentru biciclete. Dar realitatea din București arată clar că aceste opțiuni nu sunt puse în practică. Doar 25% din rețeaua rutieră a capitalei are limită de viteză de 30 km/h, comparativ cu aproape 90% la Paris. Această diferență uriașă subliniază nu doar lipsa de infrastructură, ci și o lipsă de voință politică și administrativă.

În mod alarmant, asociația 2Celsius avertizează că nu există o analiză serioasă sau un plan coerent pentru a remedia aceste deficiențe. „Sectoarele care au cu adevărat nevoie de astfel de intervenții trebuie să fie clar identificate și prioritizate”, avertizează experții.