Ce eforturi face Europa să scape de dominația tehnologică americană? UE, îngrijorată că SUA ar putea accesa datele europene

Sub presiunea unei realități digitale tot mai concentrate în mâinile marilor companii din Silicon Valley, Uniunea Europeană a început să reacționeze față de ceea ce oficialii de la Bruxelles consideră a fi dominația tehnologică americană. Pe fondul unor îngrijorări crescânde că legislația Statelor Unite ar putea permite accesul direct la datele europenilor, UE își intensifică eforturile pentru a-și construi propriile soluții digitale și a-și securiza infrastructura informațională. În acest context, se conturează o strategie ambițioasă de limitare a dependenței față de giganții tehnologici americani și de afirmare a suveranității digitale europene.

În centrul dezbaterilor actuale legate de tehnologia digitală și suveranitatea Europei se află o problemă tot mai stringentă: dependența continentului față de companiile americane majore pentru infrastructura digitală esențială. Această dependență nu mai este doar o chestiune economică, ci a devenit și o preocupare geopolitică, generând anxietăți în rândul liderilor europeni, în special după alegerile lui Donald Trump în Statele Unite.

De la tehnologie la politică: un subiect în creștere

Benjamin Revcolevschi, inginer de profesie și director general al OVHcloud, una dintre cele mai importante companii europene de servicii cloud, nu anticipa că va ajunge să vorbească aproape săptămânal cu miniștri digitali din state membre UE, iar discuțiile politice se concentrează tot mai mult asupra suveranității tehnologice europene şi a independenţei faţă de grupurile americane. Revcolevschi subliniază faptul că acest subiect a fost discutat în ultimii 20 de ani, însă după venirea lui Trump la Casa Albă, tonul conversațiilor s-a schimbat radical.

Wild West digital. Țigările virtuale te vânează în jocuri online: industria tutunului caută tinerii în Metavers

19:56

AstraZeneca promite o investiție istorică, de 50 miliarde dolari, pentru cercetare. Sunt vizate boli metabolice, cardiovasculare și oncologie

19:23

„Aceasta este cu adevărat o altă lume”, a afirmat specialistul pentru Financial Times.

Instabilitatea percepută a angajamentului american față de alianța transatlantică de securitate și tendința SUA de a asocia domeniul comerțului cu cel al apărării și reglementărilor au amplificat temerile europene. Guvernele și companiile din Europa privesc cu îngrijorare asupra riscurilor privind accesul la date, confidențialitatea utilizatorilor și posibilitatea ca, într-un scenariu extrem, administrația SUA să intervină în operațiunile companiilor americane ce activează în Europa.

Dominarea americană în infrastructura digitală europeană

Companii uriașe precum Amazon, Microsoft și Google controlează peste două treimi din piața europeană a serviciilor cloud. Google și Apple domină sistemele de operare pentru telefoanele mobile din UE, iar Google deține supremația pe piața globală a motoarelor de căutare. ChatGPT, chatbot-ul dezvoltat de OpenAI, este lider în domeniul inteligenței artificiale în Europa, în timp ce rețelele sociale preferate de milioane de europeni sunt, în marea lor majoritate, create și controlate de firme americane.

La fel ca în domeniul apărării, această dependență tehnologică transatlantică a devenit o vulnerabilitate geopolitică, ceea ce a intensificat solicitările ca Europa să investească mai mult în propriile capacități și chiar să sprijine companiile autohtone în procesul de achiziții publice. Preluând această tematică, noul comisar al UE pentru tehnologie, Henna Virkkunen, a adăugat un titlu – „suveranitate tehnologică” –, evidențiind astfel noul cadru de priorități.

Virkkunen a declarat recent pentru Financial Times că Europa trebuie să-și concentreze eforturile pe dezvoltarea independenței în domenii considerate critice precum calculul cuantic, inteligența artificială și industriile semiconductorilor.

„Acestea sunt tehnologii identificate ca fundamentale, iar consolidarea capacităților interne este esențială.”

Necesitatea unei industrii tech europene solide

Max von Thun, director pentru Europa și parteneriate transatlantice la Open Markets Institute, susține că „utilizarea ca arme a dependențelor tehnologice” de către guverne, împreună cu dominanța pieței de către companiile tehnologiei americane, au subliniat mai clar ca niciodată necesitatea ca Europa să-și dezvolte un sector tehnologic local, independent, deschis și rezistent.

Cu toate acestea, trecerea de la identificarea problemei la găsirea unor soluții concrete, care includ chiar favorizarea companiilor europene în fața celor americane, se lovește de lipsa alternativelor reale. Europa are în prezent doar câteva dintre cele mai mari 50 de companii tech mondiale, iar start-up-urile locale se confruntă cu incertitudini reglementare, fragmentare și insuficiență a finanțărilor, în special de tip venture capital.

În cuvintele lui Dariusz Standerski, secretar de stat în Ministerul Digital al Poloniei, care a prezidat întâlnirile miniștrilor digitali în timpul președinției rotative a Poloniei la UE:

„Dacă vrei să cumperi european, trebuie să existe ceva de cumpărat produs în Uniunea Europeană.”

Anul trecut, fostul premier italian Mario Draghi a publicat un raport pe tema competitivității UE, în care arăta clar că decalajul de productivitate față de Statele Unite s-a adâncit în principal din cauza slăbiciunii europene în tehnologiile emergente.

Start-up-uri europene în fața unor giganți mondiali

Pentru Andy Yen, fondatorul Proton, compania elvețiană din spatele aplicației de mail securizat ProtonMail, dezbaterea privind susținerea companiilor tech locale este direct legată de acest decalaj.

„Dacă nu investim în tehnologie în Europa, renunțăm la principalul motor de creștere economică. Aceste companii vor crea locuri de muncă bine plătite, profituri și venituri substanțiale, care ne vor permite să ne finanțăm sistemele sociale.”

Un exemplu recent al dificultăților europene în a valorifica potențialul tehnologic îl reprezintă Mistral AI, companie franceză cu ambiții de lider global în inteligența artificială, care însă a pierdut teren în fața rivalilor susținuți de Big Tech americane și care a fost surprinsă de avansurile chinezești ale DeepSeek. Blocul comunitar se află într-un echilibru delicat între reglementarea AI și atragerea investițiilor și talentelor necesare pentru creșterea capacității de calcul.

Cloud-ul european, o misiune prioritară

Migrarea datelor de la servere locale către cloud a transformat acest domeniu într-o infrastructură critică pentru state, companii și cetățeni. Piețele europene sunt dominate de către giganții americani, ceea ce declanșează îngrijorări serioase privind Legea cloud americană, care ar putea permite Washingtonului să acceseze datele europene, indiferent de locul unde acestea sunt stocate.

Zach Meyers, de la think-tankul CERRE, menționează că Washingtonul a trecut de la critici privind reglementarea UE în domeniul tech la provocarea efectivă a deciziilor europene, uneori cu amenințări legate de tarife și legând aceste teme de securitatea continentului.

Printre măsurile aflate în discuție, Comisia Europeană este în conversații cu OVHcloud și alți operatori pentru a reduce dependența de companii americane în serviciile cloud, cu obiectivul creșterii autonomiei digitale. În acest an, instituțiile UE vor propune un nou act legislativ care să acopere și deficitul de infrastructură cloud și AI, inclusiv prin creșterea capacității de procesare securizată oferite de furnizori europeni.

De asemenea, se evaluează dacă și cum ar putea fi incluse prevederi „Buy European” în cadrul legii, care să favorizeze companiile europene față de cele americane, respectând în același timp regulile Organizației Mondiale a Comerțului privind egalitatea de tratament în achizițiile publice.

Dimensionarea și scepticismul inițiativelor europene și americane

Susținătorii acestor măsuri estimează că prin ele se vor stimula investițiile spre companiile europene, încetinind dominația americană și consolidând ecosistemul local de tehnologie. Totuși, Alexandre Roure de la Computer & Communications Industry Association susține că discuțiile despre restricții dure pentru companiile non-UE „distrag atenția factorilor decizionali de la adevărata provocare: realizarea unui piețe digitale unice eficiente, cu reguli clare și ușor de aplicat.”

Mai mult, UE pregătește în prezent o directivă care să excludă ofertanții străini din licitațiile publice, măsură denumită de comisarul Stéphane Séjourné „Buy European Act.” Acesta a menționat într-un interviu că favorizarea companiilor europene în achizițiile publice este un „prim pas”, iar pentru unele sectoare critice precum infrastructura de cloud, o astfel de schimbare este necesară.

Ca răspuns, giganții americani nu au stat pasivi. Microsoft, Google și Amazon au lansat oferte speciale de cloud „suveran” în Europa, menite să asigure păstrarea datelor și controlul operațional în cadrul granițelor regionale, încercând să liniștească clienții europeni.

Microsoft a transmis că ar merge până în justiție pentru a proteja accesul clienților europeni la serviciile sale, în contextul tensiunilor geopolitice actuale. Google dezvoltă soluții „izolate” (air-gapped) și își extinde serviciile cloud suverane, iar Amazon a introdus noi funcționalități pentru controlul suveranității datelor și a creat un organism de guvernanță independent pentru filiala sa europeană.

Cu toate acestea, vocile critice nu lipsesc. Max von Thun de la Open Markets Institute le denumește „spălare verde a suveranității” („sovereignty washing”) și avertizează că europenii nu trebuie să considere aceste măsuri drept un substitut pentru acțiunile necesare pentru o suveranitate digitală autentică.

Reprezentantul OVHcloud saluta astfel de inițiative, dar punctează că deciziile companiilor trebuie analizate fără prejudecăți, de vreme ce simpla localizare a datelor sau criptarea lor nu reprezintă garanții pentru suveranitatea adevărată în cloud computing.

Dincolo de cloud: arhitectura tehnologică a Europei

Dezbaterea despre suveranitate digitală depășește cloud-ul și se extinde la întreaga infrastructură digitală și modul său de utilizare. Conștientizarea problemei a generat inițiative ca EuroStack, care urmărește dezvoltarea unei infrastructuri tehnologice europene coerente, dar și apeluri către responsabili să nu promoveze doar favorizarea companiilor locale în achizițiile publice, ci să sprijine și un fond destinat dezvoltării start-up-urilor tehnologice europene.

Inițiativa EuroStack a fost menționată explicit în acordul de coaliție dintre principalele două partide germane, semnalând o nouă direcție de politici.

Provocările financiare ale independenței digitale europene

Una dintre principalele bariere o reprezintă însă nivelul investițiilor necesare. EuroStack susține că în următorul deceniu sunt necesare alocări financiare de aproximativ 300 de miliarde de euro pentru a construi o infrastructură competitivă, în timp ce alte estimări merg până la 5 trilioane de euro.

Chiar și un plasament coordonat al finanțărilor publice și private ar putea întâmpina dificultăți privind viteza și eficiența implementării. Un exemplu frecvent invocat este inițiativa franco-germană Gaia-X, rețea de furnizori de cloud care și-a propus să concureze dominanța nord-americană, dar care până acum nu a obținut rezultatele scontate.

Zach Meyers de la CERRE atenționează că „UE a încercat să folosească politica industrială în domenii precum cloud-ul, dar fără succes până acum” și că o abordare mai nuanțată şi o reevaluare sunt necesare.

Talentele care vor face diferența

Unii experți susțin că problema nu este doar tehnologia sau infrastructura, ci mai ales lipsa capitalului uman. Christian Klein, CEO SAP – cel mai mare grup software din Europa, a afirmat recent că

„nu ne lipsesc nici cipurile, nici centrele de date, ci oamenii și talentele care pot aplica inteligența artificială în contextul necesităților europene.”

Creșterea capacităților tehnologice este văzută la Bruxelles și ca o cale de temperare a încetinirii economice din bloc. Andy Yen, de la Proton, subliniază că sectoare-cheie precum automotive, servicii financiare, comerț electronic și sănătate vor fi profund transformate de tehnologie. Pentru el, costurile pe termen scurt ale trecerii de la furnizorii americani către cei europeni sunt un „investiție în viitor.”

În lipsa acestor investiții în ingineri și know-how, viitorul tehnologizat al secolului XXI ar putea fi compromis pentru Europa, susține acesta.

Întrebări strategice și atitudini politice în UE

În ciuda entuziasmului pentru suveranitatea tehnologică, mulți manageri europeni simt încă presiunea costurilor și limitările alternativele locale, care nu pot oferi întotdeauna aceeași scală sau prețuri competitive ca gigantii americani.

Thomas Boué, din partea Business Software Alliance, avertizează că măsurile de suveranitate „riscă să devină protecționiste fără să aducă beneficii reale utilizatorilor sau instituțiilor.”

Uniunea Europeană, construită pe valori ale pieței libere și continuând să depindă de sprijinul SUA în alte domenii, evită în general confruntările majore cu Washingtonul. Un diplomat de rang înalt întreabă retoric:

„Chiar avem nevoie acum să declanșăm un nou conflict cu SUA pe această temă, când negocierile comerciale continuă și americanii susțin foarte important Ucraina militar?”

În timp ce oficialii europeni promit o abordare echilibrată și precaută, tendința de schimbare de perspectivă este clară. Un alt oficial superior din UE afirma: „Europa uneori se trezește târziu, dar când se trezește, se întâmplă lucruri.” Revcolevschi confirmă că problema suveranității digitale este pe agenda liderilor europeni și că conștientizarea tot mai mare coborât deja în deciziile companiilor.

El concluzionează: „Cloud-ul, inteligența artificială, digitalul… la fel ca apărarea, acestea vor domina dinamica următorilor 20 de ani.”