China declară război culturii „996”: companiile îi trimit acasă pe angajați înainte de miezul nopții

După ani în care obiceiul muncii prelungite a fost aproape o regulă nescrisă în marile companii de tehnologie, China începe să schimbe radical regulile jocului. Cultura „996” – program de lucru de la ora 9 dimineața până la 9 seara, șase zile pe săptămână – este treptat înlocuită de politici mai stricte privind orele suplimentare. Sub presiunea opiniei publice, dar și a reglementărilor internaționale, tot mai multe firme impun ore limită de plecare de la birou, în încercarea de a reda angajaților un echilibru între muncă și viața personală.

Sfârșitul erei „996”? Companiile schimbă tonul

Ani de zile, cultura „996” a fost privită ca o marcă a marilor companii de tehnologie din China – Alibaba, Tencent sau ByteDance (deținătorul TikTok) fiind adesea date ca exemplu. Această practică s-a născut din dorința de a accelera dezvoltarea într-un sector extrem de competitiv și a devenit o normă, chiar dacă nu era oficial prevăzută în contractele de muncă.

Astăzi, însă, tot mai multe companii încearcă să se distanțeze de această reputație. Producătorul de electrocasnice Midea sau gigantul dronelor DJI au început să implementeze politici stricte prin care angajații trebuie să părăsească biroul înainte de ora 21:00. Dacă în trecut multe echipe rămâneau până aproape de miezul nopții pentru a finaliza proiecte urgente, acum managerii încurajează o plecare mai devreme, invocând sănătatea și productivitatea angajaților.

România, lider în UE la creșterea veniturilor din taxele de mediu în 2024

17:56

Interdicția Huawei ar putea costa UE până la 40 de miliarde de euro. Industria telecom cere compensații

17:14

Măsura nu este doar un gest de imagine, ci și o încercare de a evita consecințe dramatice. În 2021, moartea unei tinere de 22 de ani de la compania Pinduoduo, după un schimb de noapte extenuant, a șocat întreaga țară și a generat un val de critici fără precedent la adresa culturii „996”. Sub presiunea opiniei publice, multe firme au promis reforme, însă orele suplimentare au rămas, în realitate, o normă.

Realitatea din spatele cifrelor: chinezii muncesc peste limita legală

Deși legislația muncii din China este clară – maximum opt ore pe zi, 44 de ore pe săptămână și cel mult 36 de ore suplimentare pe lună -, statisticile oficiale arată o altă realitate. În primele cinci luni din 2025, chinezii au lucrat în medie 48,5 ore pe săptămână, depășind limitele legale și confirmând că practica „996” continuă să existe, chiar dacă într-o formă mascată.

Această discrepanță între lege și realitate are efecte majore asupra sănătății angajaților. Studiile arată că programul excesiv duce la epuizare, tulburări de somn, boli cardiovasculare, dar și la scăderea capacității de concentrare. În plus, echilibrul dintre viața personală și cea profesională se deteriorează vizibil, generând frustrare și un risc crescut de burnout.

Specialiștii subliniază însă că problema este una structurală. Productivitatea muncii în China este relativ scăzută comparativ cu economiile occidentale, ceea ce determină companiile să compenseze prin mai multe ore de lucru. În plus, competiția acerbă din domenii precum tehnologia, producția sau comerțul online îi împinge pe angajați să accepte programul prelungit de teamă că ar putea pierde locul de muncă.

Presiunea socială și influența reglementărilor internaționale

Guvernul de la Beijing a înțeles că fenomenul „996” nu mai poate fi ignorat. În ultimii ani, autoritățile au lansat campanii media și emisiuni TV menite să evidențieze efectele nocive ale muncii prelungite și să încurajeze respectarea legislației.

Mai mult decât atât, presiunea nu vine doar din interior. Uniunea Europeană urmează să implementeze în 2027 noi reglementări împotriva muncii forțate, care ar putea afecta direct exporturile companiilor chineze. Pentru a evita sancțiuni și restricții comerciale, Beijingul are tot interesul să arate că ia măsuri reale pentru protecția angajaților.

Schimbarea nu este simplă. Cultura muncii prelungite este adânc înrădăcinată, alimentată de salariile minime scăzute, presiunea performanței și dorința angajaților de stabilitate financiară. Totuși, mesajele venite de la vârful statului și inițiativele unor companii mari pot fi începutul unui proces lent, dar necesar, de transformare.