Prima pagină » China testează un beton inovator, capabil să oprească avioanele la aterizare

China testează un beton inovator, capabil să oprească avioanele la aterizare

China testează un beton inovator, capabil să oprească avioanele la aterizare
Fotografii: Pixabay

China a dezvoltat un beton inovator, capabil să oprească aeronave de mari dimensiuni în timpul aterizărilor de urgență, funcționând ca o „pernă de aer”, care absoarbe energia impactului.

Această inovație promite să îmbunătățească semnificativ siguranța pistelor de aterizare, fiind deja testată cu succes în mai multe aeroporturi din China.

China dezvoltă un beton cu funcție de frânare controlată pentru pistele de aterizare

China testează un beton inovator capabil să oprească avioanele la aterizare în siguranță

Cercetătorii chinezi au dezvoltat acest sistem de siguranță dedicat pistelor de aterizare, care utilizează un tip special de beton spumos, foarte ușor, supranumit „beton bezea”. Acest material permite oprirea lină a aeronavelor de mari dimensiuni în timpul aterizărilor de urgență.

Invenția aparține Academiei de Materiale de Construcție din China (CBMA) Co., Ltd., realizată în colaborare cu Academia Chineză de Știință și Tehnologie a Aviației Civile și o firmă tehnologică afiliată acesteia, care are sediul în Beijing. Proiectul a fost recompensat recent cu premiul al doilea pentru inovație de către Federația Chineză a Materialelor de Construcție, potrivit publicației Science and Technology Daily, citată de agenția de presă Xinhua.

Materialul este asemănător betonului clasic, dar cu o porozitate de peste 80% și cu o densitate de doar 200 kg/m³, fiind de zece ori mai ușor decât betonul standard. Acesta funcționează pe principiul „barierei moi”, absorbind energia cinetică a avionului printr-un proces de zdrobire controlată. „Pare solid, dar se sfărâmă la impact, încetinind avionul fără șocuri violente”, explică Fang Jun, inginer cercetător în cadrul CBMA,.

Aterizările și decolările sunt etape critice în aviație, iar pentru a reduce riscul de accidente, Organizația Internațională a Aviației Civile (ICAO) impune existența unor zone de siguranță (RESA) la capătul pistelor, care să aibă o lungime de cel puțin 90 de metri.

Mai ieftin și mai durabil

În trecut, au fost folosite în aceste zonesoluții clasice, ineficiente, precum bazine cu apă, pășuni, soluri sau nisip, însă toate acestea prezintă limite semnificative.

„Bazinele îngheață iarna și atrag animale, iar solurile sunt instabile din cauza umidității și temperaturii”, explică Fang Jun.

Din acest motiv, cercetătorii chinezi au fost nevoiți să controleze cu mare precizie comportamentul la colaps al betonului spumos, pentru a garanta o absorbție eficientă a energiei.

Spre exemplu, pentru un avion de tip Boeing 747, betonul spumos trebuie să aibă o rezistență foarte precisă la compresiune, situată între 0,30 și 0,35 megapascali.

„La betonul obișnuit, o rezistență mai mare e preferabilă, dar în cazul nostru, eficiența vine din menținerea rezistenței la un nivel mai scăzut și constant”, a precizat cercetătorul.

La nivel internațional, se folosește adesea ciment pe bază de sulfoaluminat de calciu, care se întărește rapid și facilitează formarea materialului. Totuși, costul ridicat al acestuia reprezintă un obstacol pentru aeroporturile mai mici, care au bugete limitate. În plus, acest ciment poate deveni casant în timp. Prin urmare, echipa chineză caută soluții mai accesibile și mai durabile, bazate pe ciment convențional.

Tehnologii avansate pentru stabilitate

Etapa de spumare este esențială în fabricarea betonului ultraușor. Potrivit experților chinezi, practic este vorba despre injectarea de bule de aer în amestecul de beton, iar pentru a stabiliza aceste bule, cercetătorii au folosit un agent special pe bază de maleat de colofoniu (sacâz). Acesta creează o peliculă densă și rezistentă în jurul fiecărei bule, o adevărată „armură” microscopică ce împiedică prăbușirea structurii, informează China Daily.

În plus, a fost dezvoltată o tehnologie de reglare a rezistenței în două etape, care controlează evoluția în timp a durabilității materialului. Acest sistem permite compensarea degradării cauzate de factorii de mediu, asigurând performanță pe termen lung în condiții reale de utilizare.

Până în prezent, sistemul a fost implementat în 14 aeroporturi din China. Monitorizarea realizată timp de un an într-un aeroport din orașul Nyingchi din regiunea autonomă Xizang (Tibet), a arătat o fluctuație de doar 3% a caracteristicilor materialului, o valoare mult sub limita acceptată de 10%. Aceste rezultate confirmă eficiența și stabilitatea betonului spumos în condiții extreme.

Alte articole importante
Chirițoiu: 91% din volumul ajutoarelor de stat a ajuns la firme cu capital românesc
Companii
Chirițoiu: 91% din volumul ajutoarelor de stat a ajuns la firme cu capital românesc
Companiile cu capital românesc au primit 91% din valoarea totală a ajutoarelor de stat acordate de România, în timp ce firmele cu capital majoritar străin au beneficiat de 9% din fonduri, a declarat vineri președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. Datele au fost prezentate în cadrul unui eveniment de specialitate organizat la Sinaia și provin din […]
Planurile de restructurare ale TAROM și CE Oltenia trebuie renegociate cu Bruxelles-ul. Chirițoiu: Demersurile încep în noiembrie
Companii
Planurile de restructurare ale TAROM și CE Oltenia trebuie renegociate cu Bruxelles-ul. Chirițoiu: Demersurile încep în noiembrie
Planurile de restructurare ale TAROM și Complexului Energetic Oltenia trebuie renegociate cu Comisia Europeană, după ce măsurile prevăzute inițial nu au fost realizate integral, iar calendarul acestora a ajuns la termen. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că autoritățile române vor începe demersurile în noiembrie, obiectivul fiind ca noile înțelegeri să fie stabilite, în […]
Kanani: Leasingul funciar ar putea atrage mai mulți bani în agricultura românească, fără garanții de stat
Kanani: Leasingul funciar ar putea atrage mai mulți bani în agricultura românească, fără garanții de stat
Introducerea leasingului funciar în legislația românească ar putea debloca finanțări suplimentare pentru agricultură și ar permite fermelor să atragă capital folosind terenurile pe care le dețin, fără să fie necesare garanții de stat, susține Jabbar Kanani, președintele Agricover. Acesta consideră că principala problemă a sectorului nu este lipsa banilor din sistemul bancar, ci faptul că […]
„Măcel total” pe Wall Street după victoria democraților. Temeri că opoziția față de centrele de date va lovi boom-ul inteligenței artificiale
„Măcel total” pe Wall Street după victoria democraților. Temeri că opoziția față de centrele de date va lovi boom-ul inteligenței artificiale
Victoriile electorale ale democraților din Statele Unite au declanșat un val de îngrijorare pe Wall Street, unde investitorii se tem că noile autorități vor încetini dezvoltarea centrelor de date care susțin expansiunea inteligenței artificiale. În ședința de joi, S&P 500 a pierdut peste 4%, Nasdaq Composite s-a depreciat cu 5,5%, iar indicele VIX, care măsoară […]
Raliu scurt pentru Nuclearelectrica. Efectul repornirii Unității 1 de la Cernavodă : SNN închide pe verde într-o zi roșie pentru indicele BET
Raliu scurt pentru Nuclearelectrica. Efectul repornirii Unității 1 de la Cernavodă : SNN închide pe verde într-o zi roșie pentru indicele BET
Repornirea Unității 1 de la Cernavodă a adus doar un plus modest pentru acțiunile Nuclearelectrica (SNN) la finalul ședinței de joi. Deși titlul a deschis în forță și a urcat până la 63,3 lei (+4%), valul de vânzări din a doua parte a zilei a împins cotația la minimul ședinței, de 60,8 lei (+0,16%). Acțiunea […]
România a atras 108,3 miliarde de euro din fonduri europene în aproape două decenii. Contribuția la bugetul UE a fost de 35,9 miliarde de euro
Analize
România a atras 108,3 miliarde de euro din fonduri europene în aproape două decenii. Contribuția la bugetul UE a fost de 35,9 miliarde de euro
România a primit aproximativ 108,3 miliarde de euro din fonduri europene nerambursabile în perioada 2007-2025 și a contribuit cu circa 35,9 miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene. Diferența dintre sumele atrase și contribuția națională depășește 72 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că, pentru fiecare euro virat la bugetul comunitar, România a primit […]