Comisia Europeană declanșează infringement pentru România, printr-un aviz motivat emis miercuri, care vizează restricţionarea libertăţii producătorilor de a stabili preţurile angro ale gazelor, se arată într-o comunicare publicată pe site-ul Comisiei. O scrisoare de punere în întârziere a fost trimisă deja în octombrie 2024. În acest moment, România are la dispoziţie două luni pentru a răspunde şi pentru a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la acest caz.

Comisia Europeană declanșează infringement pentru România

″Mai precis, România a introdus o măsură națională care obligă producătorii de gaze să vândă o parte din producția lor internă la un preț fix clienților la nivel angro. Prețurile reglementate pe piața angro la nivelul UE denaturează semnalele de preț și funcționarea eficientă a pieței și, prin urmare, sunt incompatibile cu Directiva 2009/73/CE privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale″, explică Executivului comunitar în comunicat.

Comisia consideră că măsura legată de prețul gazelor restricționează principiile fundamentale ale formării libere a prețurilor pe piața angro a gazelor, în detrimentul pieței interne și al consumatorilor.

Averea lui Jeffrey Epstein: Cum a ajuns miliardar prin influența sa asupra elitei

08:45

Insula Shura, paradis de miliarde pe Marea Roșie

08:04

Avizul motivat de astăzi nu abordează legalitatea regimului de plafonare a veniturilor pentru producătorii de energie din România, care a fost, de asemenea, inclus în scrisoarea de punere în întârziere. Acest lucru se datorează faptului că mai multe hotărâri preliminare sunt pe rolul Curții de Justiție în această privință. În funcție de rezultatul acestor cauze ale Curții, Comisia va lua o decizie cu privire la continuarea urmăririi problemei prin măsuri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

Procedura de infringement presupune atenționarea unui stat membru UE de către Comisia Europeană pentru încălcarea unei obligații și, ulterior, dacă părțile nu se înțeleg, acționarea statului respectiv în judecată la Curtea Europeană de Justiție, care poate decide amendarea țării în cauză, de obicei cu sume substanțiale.