Conducta Drujba rămâne blocată: Ungaria și Slovacia cer Croației acces pentru petrolul rusesc

Suspendarea livrărilor prin conducta Drujba reaprinde tensiunile energetice din Europa Centrală. Ungaria și Slovacia au solicitat oficial Croației să permită tranzitul petrolului rusesc prin conducta Adria (Adriatic Pipeline), după oprirea pompării prin Ucraina. Demersul vine pe fondul unei noi întreruperi a fluxurilor pe ruta tradițională și al unei dispute diplomatice deschise între Budapesta și Kiev.

Anunțul a fost făcut de ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, în seara de 15 februarie 2026, după o întâlnire cu ministrul slovac al economiei, Denisa Saková. Cei doi oficiali au transmis că au trimis o scrisoare ministrului croat al economiei, Ante Šušnjar, solicitând facilitarea tranzitului petrolului rusesc către Ungaria și Slovacia prin infrastructura care leagă portul Omišalj de pe insula Krk de rafinăriile din regiune.

„Securitatea energetică nu trebuie să devină o problemă ideologică”

Potrivit declarațiilor lui Péter Szijjártó, Ucraina ar refuza reluarea tranzitului prin Drujba din motive politice. „Întrucât Ucraina, din motive politice, refuză să reia tranzitul petrolului prin conducta petrolieră Drujba, am trimis o scrisoare ministrului croat al economiei”, a afirmat șeful diplomației ungare.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

Acesta a subliniat că Budapesta și Bratislava beneficiază de excepții în cadrul regimului de sancțiuni al Uniunii Europene, ceea ce le permite să continue importurile de petrol rusesc prin conducta sudică a Drujba. În cazul unor întreruperi, excepțiile le oferă și posibilitatea de a importa petrol rusesc pe cale maritimă.

„Solicităm Croației să permită transportul de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia prin conducta de la Marea Adriatică (…). Securitatea energetică a țării nu ar trebui să devină niciodată o problemă ideologică”, a declarat Szijjártó, adăugând că se așteaptă ca Zagreb să nu pună în pericol aprovizionarea energetică din motive politice.

Rafinăriile din Ungaria și Slovacia sunt controlate de grupul maghiar MOL, iar acestea au fost configurate pentru a procesa țiței rusesc livrat prin Drujba.

Conducta Adria, singura alternativă viabilă

În prezent, singura rută alternativă de aprovizionare conectată la sistemul Drujba pentru Ungaria și Slovacia este conducta Adria, operată de compania croată JANAF. Infrastructura transportă țiței de la terminalul Omišalj către rafinării din Croația și din alte state din Europa de Sud-Est și Centrală.

Relația dintre MOL și JANAF a fost însă tensionată în ultimii ani. Din perspectiva MOL, capacitatea disponibilă a conductei Adria este insuficientă pentru a acoperi integral necesarul Ungariei și Slovaciei. Deși partea croată a afirmat anterior că poate asigura peste 12 milioane de tone anual, datele vehiculate indică faptul că, dintr-o capacitate totală de aproximativ 34 de milioane de tone pe an, doar circa 10 milioane ar fi efectiv disponibile pentru Ungaria, Slovacia și Republica Cehă.

În plus, au existat acuzații privind tarife ridicate practicate de JANAF, refuzul semnării unor contracte pe termen mai lung de un an și dificultăți tehnice în utilizarea la capacitate maximă a sistemului pentru țiței non-rusesc. Potrivit unor informații neconfirmate, rafinăria Slovnaft din Bratislava, filială a MOL, ar fi întâmpinat probleme în testele cu petrol alternativ.

Pe acest fond, Ungaria și Slovacia par să lase deoparte disputele comerciale anterioare și solicită explicit Croației să permită tranzitul petrolului rusesc prin Adria. Până în prezent, autoritățile croate nu și-au anunțat oficial poziția.

O nouă întrerupere pe Drujba și schimb de replici între Budapesta și Kiev

Suspendarea fluxurilor prin Drujba a fost confirmată pe 13 februarie 2026 de Ministerul Energiei din Slovacia, care a invocat deteriorarea conductei pe teritoriul Ucrainei. Autoritățile slovace au precizat că nu există un risc imediat pentru securitatea energetică, existând rezerve strategice pentru aproximativ trei luni, și au exprimat așteptarea ca transporturile să fie reluate în curând.

Date citate de Bloomberg arată că livrările combinate către Ungaria și Slovacia au scăzut în ianuarie 2026 la circa 150.000 de barili pe zi, iar în februarie fluxurile ar fi fost oprite complet. TASS a relatat, citând surse, că Ukrtransnafta ar fi refuzat autorizarea reluării pompării către cele două state.

Situația a degenerat rapid într-un schimb public de acuzații. Ministrul ucrainean de externe, Andrei Sybiha, a publicat pe platforma X o fotografie cu un obiect în flăcări, despre care a afirmat că ilustrează consecințele unui atac rusesc din 27 ianuarie ce ar fi afectat infrastructura energetică. El a sugerat Ungariei să se adreseze „prietenilor săi de la Moscova”.

Péter Szijjártó a replicat, solicitând explicații privind reluarea alimentării cu energie a conductei și acuzând Ucraina de o decizie politică de oprire a livrărilor, în lipsa unor impedimente tehnice. Oficialul ungar a susținut că acțiunile Kievului amenință securitatea energetică a Ungariei și pot influența contextul politic intern, în perspectiva alegerilor parlamentare programate în aprilie 2026.

La rândul său, premierul slovac Robert Fico a calificat suspendarea tranzitului drept „șantaj politic”, afirmând că vulnerabilizarea aprovizionării Ungariei are efect direct și asupra Slovaciei, dat fiind că rafinăria din Bratislava este controlată de MOL.