Ungaria își menține dependența de petrolul rusesc, în ciuda presiunilor venite atât de la Washington, cât și de la Bruxelles.
Ungaria nu are de gând să renunțe la importurile de țiței rusesc. Acest lucru a fost declarat de ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, într-un interviu acordat postului ATV.
Declarația vine după ce Donald Trump, președintele american și aliat politic al premierului Viktor Orban, a sugerat că ar putea folosi relația apropiată cu Budapesta pentru a cere oprirea achizițiilor de petrol rusesc.
„Suntem o națiune fără ieșire la mare. Ar fi minunat dacă am avea acces la porturi, să construim o rafinărie sau un terminal GNL și să ne conectăm la piața globală. Dar nu este cazul”, a explicat Szijjarto.
Astfel, Budapesta își justifică decizia prin limitările geografice și infrastructurale. Ministrul susține că orice altă opțiune ar presupune costuri imposibil de susținut în acest moment.
Poziția anunțată de șeful diplomației ungare reflectă dilema guvernului Orban. Acesta este prins între legătura strânsă cu Donald Trump și dorința de a păstra relații stabile cu Vladimir Putin, în pofida războiului din Ucraina.
Uniunea Europeană a întâmpinat dificultăți constante în a obține consens asupra sancțiunilor energetice. Budapesta și Bratislava s-au opus în repetate rânduri măsurilor care vizau direct importurile de petrol rusesc, invocând riscul la adresa securității energetice.
Bloomberg a relatat recent că executivul comunitar analizează noi măsuri comerciale privind importurile prin conducta Drujba. Acesta este principala arteră care aprovizionează Ungaria și Slovacia cu petrol rusesc.
Însă, fără alternative solide, guvernele celor două state est-europene au blocat sau diluat pachetele de sancțiuni, argumentând că renunțarea bruscă la petrolul rusesc ar lăsa economia vulnerabilă.
Criticii guvernului Orban acuză Budapesta că nu a făcut suficiente eforturi pentru a diversifica sursele de energie.
Deși există o opțiune alternativă printr-o conductă din Croația, Ungaria a evitat-o. Ei au motivat că tarifele sunt prea mari și că nu există capacitate suficientă pentru a acoperi întreg consumul național.
În paralel, datele arată că achizițiile de petrol și gaze rusești au crescut după declanșarea invaziei din Ucraina în 2022, ceea ce a alimentat suspiciunile privind legăturile economice strânse cu Moscova.
Slovacia, aflată într-o situație similară, a transmis săptămâna trecută că eliminarea treptată a petrolului rusesc nu este posibilă fără alternative clare, semnalând astfel un front comun cu Budapesta în negocierile de la Bruxelles.
De la începutul războiului, Uniunea Europeană a adoptat multiple pachete de sancțiuni împotriva Rusiei. Totuși, Ungaria și Slovacia au beneficiat de scutiri temporare privind importurile prin conducte, tocmai din cauza dependenței critice.
Acum, blocul comunitar discută al 19-lea pachet de sancțiuni, care ar putea include restricții suplimentare, dar și măsuri împotriva companiilor din India și China ce facilitează comerțul cu petrol rusesc.