Prima pagină » Ungaria sfidează presiunile: „Nu renunțăm la petrolul rusesc”

Ungaria sfidează presiunile: „Nu renunțăm la petrolul rusesc”

Ungaria sfidează presiunile: „Nu renunțăm la petrolul rusesc”
sursă foto: ZF

Ungaria își menține dependența de petrolul rusesc, în ciuda presiunilor venite atât de la Washington, cât și de la Bruxelles.

Ungaria respinge categoric cererile de a opri importurile

Ungaria nu are de gând să renunțe la importurile de țiței rusesc. Acest lucru a fost declarat de ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, într-un interviu acordat postului ATV.

Declarația vine după ce Donald Trump, președintele american și aliat politic al premierului Viktor Orban, a sugerat că ar putea folosi relația apropiată cu Budapesta pentru a cere oprirea achizițiilor de petrol rusesc.

„Suntem o națiune fără ieșire la mare. Ar fi minunat dacă am avea acces la porturi, să construim o rafinărie sau un terminal GNL și să ne conectăm la piața globală. Dar nu este cazul”, a explicat Szijjarto.

Astfel, Budapesta își justifică decizia prin limitările geografice și infrastructurale. Ministrul susține că orice altă opțiune ar presupune costuri imposibil de susținut în acest moment.

Ungaria între Trump, Putin și Bruxelles

Poziția anunțată de șeful diplomației ungare reflectă dilema guvernului Orban. Acesta este prins între legătura strânsă cu Donald Trump și dorința de a păstra relații stabile cu Vladimir Putin, în pofida războiului din Ucraina.

Uniunea Europeană a întâmpinat dificultăți constante în a obține consens asupra sancțiunilor energetice. Budapesta și Bratislava s-au opus în repetate rânduri măsurilor care vizau direct importurile de petrol rusesc, invocând riscul la adresa securității energetice.

Bloomberg a relatat recent că executivul comunitar analizează noi măsuri comerciale privind importurile prin conducta Drujba. Acesta este principala arteră care aprovizionează Ungaria și Slovacia cu petrol rusesc.

Însă, fără alternative solide, guvernele celor două state est-europene au blocat sau diluat pachetele de sancțiuni, argumentând că renunțarea bruscă la petrolul rusesc ar lăsa economia vulnerabilă.

Critici interne și externe: Budapesta acuzată de dependență

Criticii guvernului Orban acuză Budapesta că nu a făcut suficiente eforturi pentru a diversifica sursele de energie.

Deși există o opțiune alternativă printr-o conductă din Croația, Ungaria a evitat-o. Ei au motivat că tarifele sunt prea mari și că nu există capacitate suficientă pentru a acoperi întreg consumul național.

În paralel, datele arată că achizițiile de petrol și gaze rusești au crescut după declanșarea invaziei din Ucraina în 2022, ceea ce a alimentat suspiciunile privind legăturile economice strânse cu Moscova.

Slovacia, aflată într-o situație similară, a transmis săptămâna trecută că eliminarea treptată a petrolului rusesc nu este posibilă fără alternative clare, semnalând astfel un front comun cu Budapesta în negocierile de la Bruxelles.

Sancțiunile europene și scutirile speciale pentru Ungaria și Slovacia

De la începutul războiului, Uniunea Europeană a adoptat multiple pachete de sancțiuni împotriva Rusiei. Totuși, Ungaria și Slovacia au beneficiat de scutiri temporare privind importurile prin conducte, tocmai din cauza dependenței critice.

Acum, blocul comunitar discută al 19-lea pachet de sancțiuni, care ar putea include restricții suplimentare, dar și măsuri împotriva companiilor din India și China ce facilitează comerțul cu petrol rusesc.

Alte articole importante
Black Friday 2026 ar putea aduce vânzări record de aproape 3 miliarde de lei, dar românii nu vor cumpăra mai mult
Black Friday 2026 ar putea aduce vânzări record de aproape 3 miliarde de lei, dar românii nu vor cumpăra mai mult
Vânzările de Black Friday din România ar putea ajunge în noiembrie 2026 la 2,8-2,9 miliarde de lei, echivalentul a 520-550 de milioane de euro, în creștere cu 7-10% față de anul trecut, potrivit unei analize Frames. Avansul ar urma să fie determinat în principal de prețurile mai mari, nu de creșterea numărului de produse cumpărate, […]
AHK România: Economia a crescut mai repede decât infrastructura. România are nevoie de investiții de 75 de miliarde de euro
Companii
AHK România: Economia a crescut mai repede decât infrastructura. România are nevoie de investiții de 75 de miliarde de euro
Economia României s-a dezvoltat mai rapid decât infrastructura de transport în ultimii 20 de ani, iar recuperarea acestui decalaj este esențială pentru menținerea ritmului de creștere și consolidarea competitivității, a declarat Sebastian Metz, directorul general al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România). Strategia Ministerului Transporturilor prevede investiții de aproximativ 75 de miliarde de […]
Inegalitatea veniturilor în UE a scăzut ușor în 2025. Bulgaria are cele mai mari disparități
Inegalitatea veniturilor în UE a scăzut ușor în 2025. Bulgaria are cele mai mari disparități
Inegalitatea veniturilor în Uniunea Europeană a scăzut ușor în 2025, iar România a coborât sub media europeană. Potrivit Eurostat, coeficientul Gini al UE a ajuns la 29,2, iar cel al României la 27,3, cu aproape zece puncte sub nivelul de acum un deceniu. Vestea bună ascunde însă un paradox: deși veniturile românilor sunt distribuite mai […]
Tranzacții de 67,62 milioane de lei la BVB. Romgaz, liderul lichidității
Tranzacții de 67,62 milioane de lei la BVB. Romgaz, liderul lichidității
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat ședința de marți cu evoluții mixte ale indicilor, în condițiile în care valoarea totală a tranzacțiilor a ajuns la 67,62 milioane de lei (12,64 milioane de euro). Schimburile cu acțiuni au însumat 47,05 milioane de lei, echivalentul a 8,79 milioane de euro. Indicele principal al pieței, BET, care […]
ANAF: O persoană din Argeș ar fi prejudiciat statul cu peste 1,1 milioane de lei prin vânzarea a 75 de autoturisme
Macroeconomie
ANAF: O persoană din Argeș ar fi prejudiciat statul cu peste 1,1 milioane de lei prin vânzarea a 75 de autoturisme
O persoană fizică din județul Argeș ar fi comercializat 75 de autoturisme second-hand, în valoare totală de peste 7,25 milioane de lei, fără să își înregistreze activitatea economică și fără să declare obligațiile fiscale aferente. Potrivit Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), prejudiciul estimat la bugetul de stat depășește 1,1 milioane de lei și reprezintă […]
Bucureștiul crește cu o treime, dar nu trage după el și sudul României
Macroeconomie
Bucureștiul crește cu o treime, dar nu trage după el și sudul României
Regiunea București-Ilfov a înregistrat o creștere reală a produsului intern brut (PIB) de 33% în perioada 2019-2024, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat. În același interval, PIB-ul regiunilor Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia a scăzut cu 13,5%, respectiv 11,3%, evidențiind diferențele semnificative de dezvoltare economică dintre regiunile României. În ansamblu, economia […]