Deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 48,08 miliarde de lei după primele șapte luni din 2026, echivalentul a 2,34% din PIB, potrivit datelor publicate luni de Ministerul Finanțelor. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, deficitul s-a redus cu 28,36 miliarde de lei, de la 76,44 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o scădere nominală de 37%.
Raportat la PIB, deficitul s-a redus cu 1,65 puncte procentuale, de la 3,99% la 2,34%. Ministerul Finanțelor susține că evoluția reflectă continuarea procesului de consolidare fiscală, pe fondul creșterii veniturilor și al unui ritm mai temperat de majorare a cheltuielilor.
În primele șapte luni ale anului, veniturile totale ale bugetului general consolidat au însumat 412,31 miliarde de lei, în creștere cu 11,2% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Avansul a fost susținut în special de încasările fiscale, inclusiv TVA și impozitele și taxele pe proprietate, dar și de fondurile europene. Încasările din impozitul pe salarii și venit au ajuns la 38,34 miliarde de lei, în creștere cu 8,6%.
În cazul contribuțiilor de asigurări, încasările au fost de 129,14 miliarde de lei, cu 6,7% peste nivelul din primele șapte luni din 2025. Potrivit Ministerului Finanțelor, evoluția reflectă inclusiv extinderea bazei de impozitare și veniturile aferente Declarației unice.
Încasările nete din TVA au totalizat 88,55 miliarde de lei, în creștere cu 26,5% față de perioada similară din 2025.
Creșterea a fost determinată de majorarea încasărilor brute din TVA, care au avansat cu 21,7%, în contextul modificărilor cotelor de TVA prevăzute de Legea nr. 141/2025. În același timp, rambursările de TVA au crescut cu 4,6%, până la 20,48 miliarde de lei.
Veniturile din impozitul pe profit au ajuns la 28,35 miliarde de lei, în creștere cu 8,3%, în timp ce încasările din accize au totalizat 28,37 miliarde de lei, cu 6,4% mai mult decât în primele șapte luni ale anului trecut.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană pentru plățile efectuate, precum și donațiile, au totalizat 37,28 miliarde de lei, în creștere cu 30,3% față de aceeași perioadă din 2025.
Ministerul Finanțelor subliniază și ritmul investițiilor finanțate din fonduri europene și prin PNRR. Plățile aferente proiectelor finanțate din aceste surse au fost cu 20,40 miliarde de lei mai mari decât în perioada similară a anului trecut, ceea ce reprezintă un avans de 60,08%.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat că reducerea deficitului a fost realizată concomitent cu continuarea investițiilor și cu rambursarea TVA către companii. Potrivit acestuia, peste 20,4 miliarde de lei au fost restituiți firmelor în primele șapte luni.
Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au însumat 460,39 miliarde de lei, în creștere nominală cu 2,9% față de primele șapte luni din 2025.
Ca pondere în PIB, cheltuielile au scăzut de la 23,3% la 22,4%, ceea ce reprezintă o reducere de 0,9 puncte procentuale.
Cheltuielile de personal au fost de 95,67 miliarde de lei, cu 4,06 miliarde de lei mai puțin decât în perioada similară a anului trecut. Ministerul Finanțelor pune evoluția pe seama reducerii unor sporuri și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în sectorul bugetar.
Cheltuielile cu bunurile și serviciile au ajuns la 59,6 miliarde de lei, în creștere cu 11,2%, majorarea fiind influențată în principal de plățile mai mari din domeniul sănătății.
O presiune importantă asupra bugetului este reprezentată de dobânzile aferente datoriei publice. Acestea au însumat 40,12 miliarde de lei, cu 8,41 miliarde de lei peste nivelul din primele șapte luni ale anului trecut.
În schimb, cheltuielile pentru asistență socială au scăzut cu 0,6%, până la 146,59 miliarde de lei. Evoluția a fost influențată de măsurile fiscal-bugetare adoptate prin Legea nr. 141/2025.
Cheltuielile pentru investiții au ajuns la 76,51 miliarde de lei în primele șapte luni, cu 14,83 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2025, când se situau la 61,68 miliarde de lei.
Potrivit Ministerului Finanțelor, aproximativ 71% din această valoare reprezintă plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile, inclusiv prin cadrul financiar 2021-2027 și PNRR.
Creșterea investițiilor europene a compensat parțial reducerea investițiilor finanțate din fonduri naționale. Ministerul explică scăderea prin caracterul excepțional al unor plăți efectuate la începutul anului 2025, inclusiv pentru programe naționale de investiții, capitalul social al Carpatica Feroviar România și anumite cheltuieli din domeniul apărării.
Datele pentru primele șapte luni indică o reducere semnificativă a deficitului, în condițiile în care veniturile au avansat mult mai rapid decât cheltuielile.
Ministerul Finanțelor consideră că rezultatele arată o îmbunătățire a echilibrului bugetar fără o oprire a investițiilor. În același timp, creșterea cheltuielilor cu dobânzile și nivelul ridicat al cheltuielilor sociale și de sănătate rămân presiuni importante asupra bugetului.
Executivul urmărește ca procesul de consolidare fiscală să continue în perioada următoare, cu obiectivul de a stabiliza finanțele publice și de a crea condițiile pentru o creștere economică sustenabilă.