Creditarea privată încetinește în România! Ce înseamnă asta pentru populație și firme

Creditarea privată din România dă semne clare de pauză. Potrivit celor mai recente date publicate de Banca Națională a României, ritmul de creștere anuală a împrumuturilor acordate de bănci a scăzut în iunie 2025 la 9,1%, ajungând la un sold total de 436 miliarde de lei. 

Creditarea privată încetinește: semnal de prudență sau începutul unei recalibrări?

În luna iunie, ritmul anual de creștere a creditării private a coborât la 9,1%, de la 9,7% înregistrat în luna precedentă. Este cel mai lent ritm de avans din ultimele luni, iar încetinirea apare în contextul în care dobânzile se mențin ridicate, iar condițiile economice devin tot mai prudente.

În cifre, volumul total al creditelor acordate populației și companiilor a ajuns la 436 miliarde de lei. În termeni reali, ajustați cu inflația, creșterea este de doar 3,2% față de iunie 2024. Detaliat, creditarea în lei a crescut cu 4,1%, iar cea în valută – exprimată în euro – cu 4,8%, semn că în ciuda cifrelor pozitive, avansul este limitat de contextul macroeconomic.

România urcă peste economii mari, dar pierde duelul regional: Unde se face mai ușor business în 2026

20:19

Ungaria ridică miza: disputa fondurilor UE riscă să lovească și Polonia

19:18

La nivel lunar, creditarea a înregistrat o creștere modestă de 1,2% față de mai 2025, ceea ce indică o stagnare treptată a apetitului de împrumut, în special din partea populației.

Creditele în lei domină, dar companiile par mai rezervate

Structura creditării arată că împrumuturile în lei rămân preferatele românilor. Acestea reprezintă aproape 70% din totalul creditului neguvernamental, ajungând la 304 miliarde de lei. Din acest total, populația deține 182 miliarde lei, cu un avans semnificativ de 12,9% față de aceeași lună a anului trecut.

Companiile, în schimb, au fost mai prudente. Ele au contractat împrumuturi în lei în valoare de 122 miliarde de lei, marcând o creștere mai modestă, de doar 6% față de iunie 2024. Pe fondul menținerii unei politici monetare stricte și al incertitudinilor legate de cererea internă, se conturează o tendință de temperare a consumului și a investițiilor finanțate din credite.

Valuta recâștigă teren, dar populația se retrage

În ceea ce privește împrumuturile în valută, acestea au crescut cu 7% față de anul trecut, ajungând la un sold de 132 miliarde de lei. Românii au devenit mai rezervați în a lua credite în valută –  soldul împrumuturilor pentru populație a scăzut cu aproape 15% (până la 16,4 miliarde de lei).

În schimb, companiile au crescut semnificativ împrumuturile în valută – cu 11% în ultimul an, totalizând 115 miliarde de lei. Această creștere indică un interes pentru finanțarea în euro (mai ales în cazul exportatorilor), fie acces mai facil la surse externe de capital.