Un nou raport al Biroului Congresional pentru buget trage un semnal de alarmă: megalegea fiscală și economică a republicanilor ar putea adăuga peste 2,8 trilioane de dolari la creșterea datoriei publice a SUA. Cu toate acestea, liderii GOP rămân neclintiți, respingând prognozele oficiale și bazându-se pe estimări economice optimiste de la Casa Albă, contrazise de majoritatea analiștilor independenți.
În timp ce datoria națională a Statelor Unite se apropie de un record de 37 de trilioane de dolari, republicanii din Senat accelerează promovarea unui proiect legislativ masiv care vizează taxe, energie și securitatea frontierelor. Liderul majorității, John Thune, încearcă să trimită pachetul legislativ pe biroul lui Donald Trump, în ciuda semnalelor de alarmă venite de la economiști și de la CBO.
Conform raportului CBO, noua lege ar spori datoria publică cu 2,8 trilioane de dolari în următorul deceniu, în mare parte din cauza creșterii dobânzilor la împrumuturile guvernamentale. Estimările mai vechi, care nu luau în calcul efectele economice, indicau o creștere de „doar” 2,4 trilioane. Contrar așteptărilor, calculul dinamic – care ar fi trebuit să reducă costul prin prisma impactului economic pozitiv – a evidențiat de fapt o deteriorare mai accentuată a deficitului, notează Politico.
Senatorul Kevin Cramer a respins concluziile CBO ca fiind „doar un model”, insinuând că instituția a greșit și în trecut. Alți membri ai GOP au susținut că cifrele nu reflectă întregul potențial economic, bazându-se în schimb pe previziunile Consiliului pentru Consilieri Economici al Casei Albe, care prognozează venituri suplimentare de peste 4,1 trilioane de dolari generate de o creștere economică de până la 3,5% – o ipoteză considerată nerealistă de majoritatea experților.
Diferențele între modelele economice sunt uriașe. În timp ce Casa Albă mizează pe o creștere spectaculoasă, estimările independente sunt mult mai prudente. Tax Foundation, o organizație conservatoare, estimează o creștere de doar 0,8%, însoțită de un deficit suplimentar de 1,7 trilioane de dolari. Modelul Penn Wharton merge și mai departe: o creștere economică de doar 0,4% și o explozie a deficitului cu peste 3,2 trilioane.
Analistul Kyle Pomerleau de la American Enterprise Institute consideră evaluările Casei Albe „scandaloase”, întrucât includ stimulente fiscale care nici măcar nu apar în varianta finală a legii adoptate de Camera Reprezentanților. El avertizează că ignorarea detaliilor tehnice și supraestimarea efectului reducerilor de taxe pot distorsiona grav imaginea fiscală reală.
Senatorul Ron Johnson, singurul republican care s-a opus vocal proiectului, a publicat un raport propriu care arată că legea nu are nicio șansă de a reduce deficitul, chiar și în cele mai optimiste scenarii. „Nimeni nu mi-a combătut cifrele”, a spus Johnson, provocându-și colegii să prezinte contraargumente.
În timp ce Thune insistă că măsurile vor aduce beneficii pe termen lung, alți republicani cer revizuirea componentelor fiscale ale proiectului. Printre acestea se numără reducerea taxelor ce finanțează Medicaid și eliminarea creditelor pentru energie verde.
Președintele Comisiei de Finanțe, Mike Crapo, susține folosirea unei metode contabile alternative („current policy baseline”) care ar „șterge” din calcule circa 3,8 trilioane din costurile legate de extinderea reducerilor de taxe – un truc legislativ menit să evite cerințele stricte privind echilibrarea bugetului.
Pe de altă parte, democrații atrag atenția că această strategie economică este similară celei din 2017, care s-a dovedit ulterior păguboasă electoral pentru republicani în alegerile din 2018. Senatorul Chris Murphy avertizează că proiectul actual „nu va ajuta economia” și „va afecta milioane de oameni”, cerând întoarcerea la masa de negocieri.