Creșterea fără precedent a nivelului de trai în Rusia, care a motivat sprijinul public pentru războiul din Ucraina, începe să se estompeze

Valul de creștere accelerată a nivelului de trai în Rusia, care a motivat sprijinul public pentru războiul din Ucraina, începe să se estompeze, potrivit unei analize realizate de Financial Times – un studiu care s-a bazat pe monitorizarea anunțurilor online de angajare în acest spațiu. Majorările salariale consistente și o piață a muncii dinamică, tendințe înregistrate după invazia din februarie 2022, au fost factori-cheie în menținerea sprijinului popular pentru Kremlin, în ciuda sancțiunilor internaționale, a inflației ridicate și a altor turbulențe economice, comentează sursa citată.

Sancțiunile internaționale și refuzul marilor companii de a mai colabora cu Rusia par să fi avut un efect neașteptat pentru Moscova. Pentru a da doar câteva exemple care să ilustreze ce înseamnă acest nou val de bunăstare, sursa citată evocă breasla croitoreselor din Ivanovo, un fost oraș industrial sovietic. Salariile croitoreselor s-au dublat de la începutul războiului, atingând niveluri considerate ridicate chiar și pentru Moscova înainte de 2022. Ieșirea brandurilor occidentale de haine și electrocasnice din Rusia a alimentat cererea pentru textile produse local.

„Croitoresele nu se mai așază la mașina de cusut pentru mai puțin de 120.000 de ruble (1.500 de dolari) pe lună”, spune un antreprenor din regiune.

Euro urcă la un nou record istoric. Moneda europeană ajunge la 5,2788 lei

14:55

E-commerce-ul din România a ajuns la 12,9 miliarde de euro în 2025 și domină Europa de Est

13:54

Acest boom salarial pare, însă, să se atenueze. Ofertele pentru noile angajări pe teritoriul Rusiei au pierdut din avânt la începutul lui 2025, comentează Financial Times. Salariile pentru posturile vacante au crescut cu 4,2% între septembrie și decembrie 2024 în termeni nominali, dar ritmul s-a redus la doar 2,2% în primele trei luni ale acestui an. Analiza ia în calcul modificările din structura posturilor oferite și cerințele de experiență.

Rușii au încredere în stabilitatea financiară a țării

Datele economice și sondajele recente indică faptul că percepția de stabilitate financiară a rușilor persistă, în ciuda altor semnale, precum încetinirea creșterii PIB-ului și scăderea veniturilor din petrol – care arată că economia de război a lui Putin pierde din forță.

„Economia Rusiei este sub presiune, iar problemele se acumulează”, spune Konstantin Nasonov, economist rus și fost cercetător la școala de business Skolkovo. „Totuși, oamenii au mai mulți bani ca înainte. Deși pare paradoxal, aceste tendințe nu se exclud reciproc”, adaugă sursa citată.

Estimările FT se bazează pe o analiză a anunțurilor de angajare online din Rusia, colectate în timp real. Fiecare post a fost grupat cu altele similare, folosind algoritmi de inteligență artificială, iar modificările salariale au fost estimate printr-o tehnică statistică dezvoltată de platforma globală de recrutare Indeed.

„Companiile reacționează adesea la presiuni externe prin ajustarea condițiilor pentru noii angajați, nu pentru cei existenți. De aceea, aceste date oferă indicii relevante despre direcția pieței muncii”, afirmă Pawel Adrjan, economist la Indeed.

Surse oficiale ale Rusiei anunță că veniturile reale au scăzut față de anul trecut

Rezultatele completează tabloul unei piețe a muncii în răcire, conturat și de datele oficiale de la Rosstat (Serviciul Federal de Statistică al Rusiei), care arată că veniturile reale – inclusiv din chirii sau dobânzi – au crescut cu 7,1% în primul trimestru din 2025, față de media de 8,3% din anul precedent.

În anii anteriori războiului, Moscova a acumulat venituri excedentare din exporturile de petrol și gaze, reușind să își facă rezerve bugetare semnificative. Odată cu declanșarea invaziei pe scară largă, Kremlinul a deschis robinetul cheltuielilor, a pompat bani în economie prin salariile militarilor, prin împrumuturi ieftine pentru companiile implicate în război și prin subvenții generoase pentru credite ipotecare.

Veniturile reale au scăzut brusc imediat după invazie, dar și-au revenit în a doua parte a lui 2022, începând apoi să crească într-un ritm nemaivăzut de peste un deceniu. Nici măcar inflația cumulată de circa 30% în trei ani nu a reușit să erodeze complet aceste câștiguri.

2023 – cel mai bun an financiar din toate timpurile

Pentru prima dată în peste un deceniu, în vara lui 2024, proporția rușilor cu o percepție pozitivă asupra situației lor financiare a depășit-o pe cea a celor cu o perspectivă negativă, potrivit sondajelor realizate de institutul Levada.

Un alt studiu, realizat de Institutul pentru Economii Emergente al Băncii Finlandei, în colaborare cu Universitatea HSE din Moscova, arată că rușii au considerat anul 2023 drept cel mai bun din punct de vedere financiar din ultimii 10 ani. Deși datele pentru 2024 nu sunt încă disponibile, autorii susțin că trendul a continuat și anul trecut.

Sondajele mai recente realizate de Chronicles, un grup de cercetători independenți, oferă o imagine ușor mai nuanțată, dar tot nu semnalează un declin brusc al bunăstării, care ar putea genera instabilitate politică. Aproximativ 40% dintre respondenți au raportat o înrăutățire a situației financiare, însă majoritatea nu au observat nicio schimbare (40%) sau au remarcat chiar o îmbunătățire (20%).

„Există o legătură între percepția bunăstării financiare și sprijinul pentru război”, explică Alexei Minyailo, cofondator al Chronicles și activist al opoziției. „Cu cât viața devine mai dificilă financiar, cu atât susținerea pentru război e mai fragilă”, spune el, citat de Financial Times.

Nu toți rușii au beneficiat în egală măsură de creșterea economică alimentată de război. Se pare că cei mai avantajați au fost săracii: „De exemplu, unele familii care trăiau în sărăcie primesc acum bani de la soții trimiși pe front”, spune Alexandra Prokopenko, cercetătoare la Carnegie Russia Eurasia Center din Berlin.

„Statul a folosit banii ca o pătură rece peste o oală sub presiune”

Lucrătorii din sectorul public – profesori, funcționari, angajați culturali – și vârstnicii nu au văzut creșteri semnificative, salariile lor fiind de regulă indexate doar la inflație. Aproximativ 30% din populația Rusiei este formată din pensionari, iar 20% dintre aceștia încă lucrează.

Există deja semnale clare că economia de război începe să se tempereze în 2025. Potrivit estimărilor oficiale, creșterea PIB-ului va încetini la circa 2% anul acesta, față de media de 4% din ultimii doi ani.

Prognoza FMI indică o încetinire și mai accentuată: 1,5% în 2025 și doar 0,9% în 2026, în scădere de la peste 4% în 2024. Alte estimări sunt chiar mai pesimiste. Multe dintre rezervele țării s-au epuizat, iar noile venituri sunt sub presiune, în contextul unui preț scăzut al petrolului.

Piața muncii este deja aproape de potențialul maxim, iar dobânda-cheie a Băncii Centrale a Rusiei, menținută la un nivel ridicat de 21% pentru a tempera inflația, îngreunează accesul companiilor la finanțare.

Cu toate acestea, efectele directe asupra populației ar putea întârzia să se resimtă.

„Ritmul de creștere a salariilor va încetini vizibil, dar va rămâne totuși ridicat”, afirmă Oleg Kuzmin, economist-șef la Renaissance Capital, cu sediul la Moscova. „Penuria de forță de muncă nu va dispărea prea curând.”