Criza gazelor din Orientul Mijlociu scoate la iveală vulnerabilități majore: Iordania rezistă, Egiptul se confruntă cu presiuni uriașe

Întreruperea furnizării de gaze din Israel, pe fondul escaladării conflictului regional declanșat la finalul lunii februarie 2026, a generat un șoc energetic puternic în regiune. Două dintre cele mai afectate state, Iordania și Egipt, au fost nevoite să reacționeze rapid pentru a evita colapsul sistemelor energetice.

Deși ambele țări depind semnificativ de gazele naturale pentru producerea energiei electrice, diferențele de strategie și infrastructură au dus la rezultate contrastante. În timp ce Iordania a reușit să gestioneze criza prin măsuri preventive, Egiptul se confruntă cu o situație complexă, marcată de presiuni economice și energetice simultane, scrie calcalistech.com.

Iordania, un model de reziliență construit în timp

Pentru Iordania, dependența de gaz este ridicată, reprezentând aproximativ 68% din producția de electricitate. În mod normal, o astfel de dependență ar fi generat o criză severă în momentul întreruperii livrărilor din Israel.

UE redeschide disputa privind taxarea profiturilor companiilor din energie. Șase state europene cer o soluție la nivelul Uniunii

11:48

Activele mai multor companii occidentale, transferate unei firme rusești

10:02

Totuși, autoritățile de la Amman au reușit să limiteze impactul datorită unei strategii dezvoltate în ultimul deceniu. Elementul-cheie este terminalul de gaz natural lichefiat (GNL) din Aqaba, care permite importuri rapide de pe piețele globale. Această infrastructură oferă flexibilitate și capacitatea de a reacționa în situații de urgență.

Guvernul a apelat la un mix de măsuri: utilizarea rezervelor strategice, creșterea importurilor de GNL și trecerea temporară la combustibili alternativi precum păcura și motorina. Astfel, sistemul energetic a rămas funcțional, evitând pene majore de curent. Această stabilitate are însă un cost ridicat. Prețurile gazelor au crescut semnificativ, iar bugetul statului suportă cheltuieli suplimentare de aproximativ 4 milioane de dolari pe zi. Impactul se resimte și în economie, unde companiile industriale se confruntă cu creșteri de costuri de până la 40%.

Pe termen lung, Iordania accelerează exploatarea resurselor interne, în special zăcământul Ar-Risha, în încercarea de a reduce dependența de importuri.

Egiptul, prins într-o criză energetică și financiară simultană

Situația este mult mai dificilă în Egipt, unde criza energetică s-a suprapus peste vulnerabilități economice deja existente. Producția internă de gaze este în scădere, iar dependența de importuri, inclusiv din Israel, a devenit critică.

Sectorul energetic egiptean depinde în proporție de aproximativ 82% de gazele naturale, iar oprirea livrărilor a generat imediat un deficit major. În ianuarie 2026, Egiptul importa sute de milioane de metri cubi de gaze lunar, ceea ce evidențiază amploarea dependenței.

Guvernul de la Cairo a fost nevoit să adopte măsuri drastice pentru a limita consumul: reducerea iluminatului public, închiderea anticipată a magazinelor și scurtarea programului instituțiilor. Aceste decizii reflectă presiunea enormă asupra sistemului energetic și riscul revenirii la pene de curent pe scară largă.

În paralel, costurile au explodat. Factura lunară pentru importurile de energie a crescut de aproape trei ori, depășind 1,6 miliarde de dolari. Această evoluție afectează direct rezervele valutare și crește riscurile macroeconomice.

Autoritățile încearcă să atragă investiții prin reducerea datoriilor către companiile energetice internaționale, precum ENI și BP, însă contextul geopolitic complică aceste eforturi.