Cum a evoluat economia Marii Britanii de la Brexit? Cinci argumente care justifică summitul Regatului Unit-UE

La aproape un deceniu de la faimosul referendum care avea să scoată, mai târziu, Marea Britanie din Uniunea Europeană, unul din șase britanici crede că a fost o decizie greșită și se declară în favoarea strângerii relațiilor cu UE. În acest context, dar și pe fondul dinamicilor economice pe care ultimele luni le-au adus la nivel global, summitul de luni, găzduit de Keir Starmer, vizează provocările economice care trebuie abordate pentru a da noi valențe cooperării regionale. Primul summit între Regatul Unit și Uniunea Europeană de la Brexit are loc într-un moment în care guvernul britanic dorește să „reseteze” relația cu cel mai mare partener comercial al Marii Britanii, pentru a stimula economia, comentează The Guardian.

La aproape un deceniu de la referendumul pentru Brexit și la cinci ani de la retragerea oficială a Regatului Unit, există provocări economice evidente, în timp ce dezamăgirea publică față de acordul negociat de guvernul conservator al lui Boris Johnson este în creștere, atât în rândul celor care au susținut, cândva, apartenența în UE, cât și al celor care au votat pentru ieșire. The Guardian analizează cinci capitole care evidențiază contextul economic al summitului, începând cu impactul economic negativ al separării, accentuat în perioada crizei sanitare.

Economiștii britanici spun că această resetarea relațiilor cu Uniunea Europeană este importantă, într-un context global tot mai incert, marcat de un posibil nou război comercial internațional sub Donald Trump.

România, printre campioanele scumpirilor la carburanți în Uniunea Europeană

19:48

Creditele pentru locuințe devin mai accesibile în Europa, iar Bucureștiul urcă spectaculos în clasament

14:33

„Un acord comercial cu UE este mult mai probabil să aibă un impact economic mult mai semnificativ decât acordurile cu India sau SUA”, a spus Stephen Millard, director adjunct la NIESR.

„Totul va depinde de detaliile acordului”, a adăugat el. „Dar orice pas către o integrare mai strânsă cu vecinii noștri europeni este un lucru bun, pentru că ar trebui să crească PIB-ul și, astfel, să ajute finanțele publice”, a adăugat acesta.

Marea Britanie / Shutterstock

Exisă sprijinul public pentru relații tot mai strânse

Sprijinul public pentru Brexit a scăzut de la referendumul de odinioară, finalizat pe atunci cu 52%-48% pentru ieșire. Un sondaj realizat de YouGov, la începutul acestui an, arăta că doar 30% dintre britanici mai cred că a fost corect, în 2016, ca Regatul Unit să voteze pentru părăsirea UE. Majoritatea, adică 55%, spune că a fost o decizie greșită și susține acum o apropiere mai mare de Bruxelles.

În plus, peste șase din zece britanici (62%) cred că Brexitul a fost un eșec, inclusiv aproximativ o treime dintre cei care au votat pentru ieșire. Majoritatea consideră că ieșirea din UE a afectat negativ economia, comerțul și costul vieții.

E dificil de apreciat impactul economic al Brexitului

Este dificil de izolat impactul economic al Brexitului, spun economiștii britanici, precizând că, în această perioadă, au fost înregistrate alte evenimente majore care ar fi putut contribui la tensionarea ecosistemului econoic intern, precum pandemia de Covid-19, războiul din Ucraina și fragmentarea comerțului global. Unii economiști avertizau, înainte de votul din 2016, asupra unei catastrofe, în timp ce alții preconizau o renaștere a „Britaniei globale”. Realitatea este mai nuanțată. Totuși, dovezile privind daunele economice se acumulează.

Potrivit Biroului pentru Responsabilitate Bugetară (OBR), instituția independentă de prognoză a Trezoreriei, Regatul Unit este de așteptat să sufere o scădere de 15% a comerțului și o reducere de 4% a venitului național pe termen lung.

Barierele comerciale au afectat exporturile

Brexitul a implicat ridicarea unor bariere comerciale, ceea ce a afectat exporturile de bunuri ale Marii Britanii. Totuși, aceste obstacole ar putea fi reduse prin negociere, desigur, cu anumite concesii. UE rămâne cel mai mare partener comercial al Regatului Unit: în 2024, exporturile către UE au fost de 358 miliarde lire sterline (41% din totalul exporturilor britanice), iar importurile de 454 miliarde (51% din totalul importurilor).

De la încheierea perioadei de tranziție, la 31 decembrie 2020, creșterea exporturilor de bunuri britanice a rămas mult în urma celorlalte țări din G7. În 2024, exporturile de bunuri către UE erau cu 18% mai mici, în termeni reali, față de nivelul din 2019.

În schimb, exporturile de servicii, domeniu în care Regatul Unit are un avantaj global, au evoluat mai bine. OBR estimează că acest lucru se datorează faptului că acordul Brexit a introdus mai multă fricțiune în comerțul cu bunuri decât în cel cu servicii, iar Regatul Unit este mai puțin dependent de UE pentru exportul de servicii.

Întreprinderile mici, care întâmpină multe dificultăți în a gestiona birocrația post-Brexit, au fost cele mai afectate. HMRC estimează că numărul formularelor vamale necesare companiilor s-a triplat, la un cost suplimentar de 7,5 miliarde lire pe an.

Incertitudine în mediul afaceri

După rezultatul neașteptat al referendumului din 2016, lipsa unui plan clar din partea guvernului și ani întregi de lupte politice interne privind forma Brexitului – un proces niciodată definit clar și adesea subiectiv – au determinat companiile să își înghețe planurile de investiții.

Fără claritate privind relația viitoare a Regatului Unit cu UE, investițiile în afaceri au stagnat, agravând situația într-un mediu deja deficitar cu cheltuielile în infrastructură sau la capitolul echipamente și construcții, și asta într-un context în care austeritatea a limitat investițiile publice.

Institutul Național pentru Cercetare Economică și Socială (NIESR) estimează că investițiile în afaceri erau cu până la 13% mai mici în 2023 decât ar fi fost într-un scenariu în care Regatul Unit rămânea în UE. Analiștii se așteaptă ca această pierdere să se reducă la aproximativ 8% până în 2035, pe măsură ce companiile se adaptează, dar aceasta tot echivalează cu o pierdere de PIB de 5-6% (circa 2.300 lire/persoană).

Marea Britanie / Shutterstock

Migrația a crescut după Brexit

Post-Brexit, în ciuda promisiunilor celor care au făcut campanie pentru separare, respectiv guvernul conservator, migrația netă către Regatul Unit a crescut brusc, atingând un nivel record de aproape 1 milion de persoane în anul încheiat în iunie 2023.

Diversi factori au contribuit la această creștere, inclusiv războiul din Ucraina, efectele noului sistem de imigrație post-Brexit și cererea acumulată pentru migrația în scop educațional, după restricțiile pandemiei Covid.

Aproape 90% dintre noii sosiți provin din afara UE, în timp ce migrația netă din cele 27 de state membre UE a scăzut. Angajatorii s-au confruntat cu lipsa forței de muncă după pierderea accesului facil la lucrători din UE, mai ales în câteva domenii critice, cum ar fi construcții, ospitalitate și industrie de prelucrare.

Partidul Laburist vrea o apropiere de Uniunea Europeană

Partidul Laburist a promis, în manifestul său electoral, o apropiere mai mare de Bruxelles, dar și-a trasat și unele linii roșii clare, pentru a evita „revitalizarea diviziunilor” din jurul votului din 2016. Printre acestea: nici o revenire la piața unică, uniunea vamală sau libera circulație. Aceste limite restrâng amploarea summitului de la Londra.

James Smith, director de cercetare la Fundația Resolution, spune că economia britanică ar putea fi stimulată de unele acorduri, printre care un pact de apărare și securitate, drepturi de pescuit, o schemă de mobilitate pentru tineri și standarde alimentare. Totuși, „imaginea de ansamblu este că liniile roșii exclud câștigurile mari”.

Potrivit estimărilor lui John Springford, cercetător asociat la Centrul pentru Reforma Europeană, cerințele Regatului Unit și ale UE sugerează că o resetare a relației ar putea aduce o creștere modestă a PIB-ului, între 0,3% și 0,7%. Mult sub reducerea de 4% a PIB estimată de OBR pe termen lung.