Cum a renunțat România la adoptarea Euro. Mugur Isărescu dă cărțile pe față: o decizie politică, deși condițiile erau îndeplinite

Adoptarea Euro părea, la un moment dat, un obiectiv realizabil pentru România, după ce țara îndeplinea criteriile necesare în perioada 2013-2015. Cu toate acestea, planul a fost abandonat, iar guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, afirmă că totul a fost rezultatul unei decizii politice, care a schimbat direcția în ciuda progreselor făcute.

România a abandonat oficial planurile de aderare la zona euro în momentul în care a renunțat la o țintă fiscal-bugetară, a declarat guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, în cadrul prezentării Raportului trimestrial privind inflația. După ce țara noastră îndeplinea condițiile tehnice necesare încă din anii 2013-2015, decizia de a nu urma calendarul de adoptare a monedei unice a fost pur și simplu una politică.

Guvernatorul a amintit că, în perioada 2013-2015, România îndeplinea criteriile necesare pentru aderarea la zona euro.

Analiză ESET: Peste 25.000 de aptitudini AI au fost considerate suspecte, iar mii conțineau malware

18:57

Viața după Orban: companiile apropiate fostei puteri se pregătesc pentru noua eră politică din Ungaria

17:45

„S-a renunțat la orizont în momentul în care s-a renunțat la o țintă fiscală, fiscal-bugetară. Aceasta a fost o decizie politică. Noi am îndeplinit condițiile prin 2013, 2014, 2015”, a spus Mugur Isărescu.

Momentul în care politicul a schimbat cursul

El a detaliat că, în acea perioadă, un prim-viceguvernator al Băncii Naționale, care fusese și ministru de Finanțe, se implica activ în acest obiectiv, iar președintele Traian Băsescu își stabilise explicit această țintă.

„A fost și o decizie politică, președintele Băsescu chiar își stabilise această țintă. Dar pe urmă s-a considerat politic că avem datoria publică prea mică și că putem să ne folosim de acest avantaj. Și mai toate partidele și guvernele care au fost nu au mai ținut la această țintă fiscală. Eu am trăit acest lucru, așa că pot să vorbesc liber. Nu a fost un singur partid care a venit. Și aici trebuie să se liniștească dezbaterea, pentru că toți au mers pe linia asta, să apese, mai mult sau mai puțin într-adevăr, pe stimularea fiscală”, a precizat guvernatorul.

Isărescu a adăugat că, în acei ani, decidenții politici adoptaseră ideea curbei Laffer, un concept economic ce explică relația dintre nivelul taxelor și veniturile bugetare.

„Apropo, învățaseră cu toții ce e curba Laffer. Nu funcționează oricând și oricum. Funcționează când ai impozite foarte mari, când ele sunt deja mici, nu mai produce niciun efect. Am făcut o digresiune”, a spus el.

Încetarea colaborării pe tema euro

Potrivit guvernatorului BNR, din anul 2018, Banca Națională nu a mai putut colabora pe această temă cu autoritățile politice.

„Din 2018 Banca Națională n-a mai putut să colaboreze. A fost ultima ședință, dacă mi-aduc aminte, a fost la Academia Română, privind adoptarea monedei euro. Și am renunțat și noi la toate comitetele. Am avut 3 comitete, inclusiv unul tehnic, apropo de partea legată de numerar. Cum se aduce numerarul în țară, cum se distribuie numerarul euro. Deci eram avansați”, a explicat Isărescu.

El a mai arătat că, în condițiile actuale, corecția fiscală ar putea dura între cinci și șapte ani, ceea ce ar însemna o amânare semnificativă a discuțiilor despre adoptarea euro.

„Acum, dacă corecția fiscală înseamnă 5 sau 7 ani, înseamnă că peste 5-7 ani mai discutăm”, a mai spus guvernatorul.

Dotarea tehnologică pentru tipărirea euro

În paralel, Cristian Popa, președinte al Comisiei de numismatică din Banca Națională a României și membru al Consiliului de administrație, a declarat recent pentru Agerpres că România va avea, până la finalul acestui an, întreaga infrastructură tehnologică necesară pentru tipărirea bancnotelor euro. Aceasta ar reprezenta o etapă tehnică esențială, chiar dacă orizontul politic pentru adoptarea monedei unice rămâne incert.