Cum pot renaște proiectele miniere abandonate de România, pe fondul cererii în creștere pentru minerale rare

În contextul creșterii globale a cererii pentru minerale rare și materiale critice, România își reevaluează proiectele miniere abandonate, anunțând o renaștere a industriei miniere în țară. În plus, inițiativele Uniunii Europene de a diminua dependența de sursele externe pentru aceste resurse strategice pot deschide oportunități pentru reactivarea și modernizarea fostelor mine. Astfel, eforturile comune de a valorifica resursele locale oferă o șansă pentru relansarea unor proiecte miniere închise anterior, contribuind la diversificarea și securizarea aprovizionării cu materialele esențiale pentru tehnologie și industrie.

Au trecut 21 de ani de când România a închis cel mai mare zăcământ de grafit din Europa, invocând neprofitabilitatea. Astăzi, situl din Baia de Fier – o comună situată la 235 de kilometri vest de București – este un peisaj dezolant cu clădiri dărăpănate, utilaje ruginite și structuri metalice degradate. Dar această mină, cândva abandonată, este acum pe cale să fie revitalizată de Compania Română de Sare, datorită schimbărilor geopolitice.

Zăcământul de grafit, pentru exploatarea căruia lucrau cândva aproximativ 500 de muncitori, va primi aproape 200 de milioane de euro pentru a se trezi din lunga sa somnolență, fiind desemnat unul dintre cele trei obiective strategice din România anunțate de Comisia Europeană la sfârșitul lunii martie. Inițiativa își propune să reducă dependența Europei de materialele critice – în special din China – în contextul schimbării ordinii geopolitice globale, scriu jurnaliștii spanioli de la El Pais.

Costul estimat al proiectului SMR de la Doicești a ajuns la 6,5 miliarde de dolari. Raportul Corpului de Control indică întârzieri și probleme în asocierea Nuclearelectrica cu partenerul privat

08:25

Europa trebuie să-și coordoneze programele de sateliți, avertizează șeful ESA

17:59

În total, România va primi 615 milioane de euro de la Bruxelles.

„Extracția grafitului va stimula tehnologiile din industria auto, cum ar fi bateriile pentru vehicule electrice și sistemele de stocare a energiei, precum și în domeniul electronicii și al producției de mașini”, explică Andreea Nestian, director financiar la A3Build, o firmă de consultanță specializată în minerit.

Europa, interesată de magneziul metalic de la Budureasa, și cuprul de la Rovina

Celelalte două materiale valoroase pe care UE le-a vizat pentru extracție în România sunt magneziul metalic, la Budureasa, și cuprul, la Rovina – ambele situate, de asemenea, în partea de vest a țării. „Magneziul este un metal utilizat în producția de aliaje ușoare pentru industria auto, aerospațială și de apărare”, adaugă Nestian, subliniind că UE este aproape în întregime dependentă de importurile acestui material.

În ceea ce privește zăcământul de cupru de la Rovina, acesta este considerat al doilea ca mărime din Europa, potrivit Euro Sun Mining, compania canadiană deținătoare a licenței de exploatare. Cu toate acestea, proiectul său de extracție este cel mai controversat dintre cele trei. Ecologiștii au obținut hotărâri judecătorești favorabile pentru a opri anumite investiții.

„Deși nu este un mineral rar, cuprul este în creștere datorită importanței sale în fabricarea semiconductorilor, turbinelor eoliene și industriilor precum industria auto, aerospațială și de apărare”, adaugă firma de consultanță.

„România oferă nenumărate resurse pe care statele membre le-ar putea valorifica, dar administrația locală nu are capacitatea umană și financiară de a face acest lucru singură”, spune Nestian.

Din acest motiv, autoritățile române au informat deja Bruxelles-ul că țara are acces la alte tipuri de metale – inclusiv titan, bor, cuarț, fosfor, germaniu, tungsten, galiu și elemente din pământuri rare – în încercarea de a obține un sprijin financiar suplimentar.

„Toate sunt importante și nu pot fi separate”, spune ministrul român al Economiei, Bogdan Ivan.

De la industria aerospațială și aeronautică la electronică și echipamente medicale

Aceste minerale, continuă el, pot fi utilizate în numeroase domenii: de la industria aerospațială și aeronautică la electronică și echipamente medicale, precum și baterii solare și pentru laptopuri. De asemenea, au aplicații în tehnologia semiconductorilor, comunicațiile mobile, GPS, internet, fibră optică, automatizări și electronică, spune Ivan. Ministerul Economiei subliniază rolul lor în industria de apărare și pune accent pe două categorii deosebit de critice de materii prime: pământurile rare și titanul.

„Extragem și prelucrăm zeci de mii de tone de materii prime esențiale pentru industriile viitorului”, spune Ivan.

În prezent, există 13 licențe active pentru exploatarea mineralelor metalice și a deșeurilor miniere.

O dată de începere a operațiunilor miniere nu a fost încă specificată. Guvernul român intenționează să prezinte proiectul minier Comisiei Europene în al treilea trimestru al acestui an. Cu toate acestea, experții avertizează că sprijinul extern va fi esențial. Mulți dintre foștii muncitori sunt acum pensionari sau au emigrat în căutarea unui loc de muncă. Între timp, singura facultate de minerit din România se luptă să atragă studenți din cauza dezinteresului generalizat față de o industrie aflată în declin de la căderea regimului comunist.

„Va necesita multe investiții și forță de muncă calificată”, conchide Nestian.

Ce minerale rare pot face România atractivă pentru investitori

Documentul „Strategia României pentru Resurse Minerale Neenergetice – Orizont 2035”, publicat de Guvernul României, reprezintă un pas esențial în planificarea și valorificarea acestor resurse, deschizând perspectiva unui potențial economic și strategic major pentru țara noastră în viitorul apropiat.

„Realizarea unei evaluări a bazei naționale de materii prime critice are o importanță cu totul deosebită, întrucât o astfel de evaluare răspunde necesității de a identifica și exploata resurse de materii prime extrem de valoroase și indispensabile economiei U.E. și care altfel, ar trebui procurate din alte surse”, punctează documentul guvernului, care împarte comorile solului și subsolului românesc în următoarele categorii:

• Resurse minerale nemetalifere: sare gemă; minerale industriale, roci utile și roci ornamentale;
• Resurse minerale metalifere: minereuri polimetalice (Cu-Pb-Zn); minereuri auro – argentifere.
• Resurse hidrominerale: ape minerale naturale; ape geotermale
• Materii prime critice: pământuri rare; magneziu grafit
• Resurse secundare: iazuri de decantare; halde de steril.

În ceea ce privește mineralele mult vânate la ora actuală, documentul prevede că „există o cerere crescândă pentru galiu, niobiu, cobalt, pământuri rare ușoare, indiu, cocs, grafit, cromit, germaniu, elemente platinice, berilliu, fluorină, magnezit, stibiu (antimoniu). În România, din această listă identificăm:

− din categoria resurselor nemetalifere, economic importante, cu rezerve geologice cunoscute și posibilități de exploatare: nisipurile cuarțoase și grafitul;