Prodecanul Facultății de Finanțe din cadrul ASE, Radu Ciobanu, a discutat în podcastul Puterea Financiară despre adaptările din educația universitară menite să pregătească tinerii pentru provocările competitive ale pieței muncii. El a subliniat importanța educației financiare, ca pilon esențial, atât pentru studenți, cât și pentru întreaga societate, evidențiind rolul instituțiilor publice și private în creșterea nivelului de cunoștințe financiare necesare pentru succesul în afaceri.
Referindu-se la poziția României în ceea ce privește educația financiară, Radu Ciobanu a menționat că țara noastră se situează în partea de jos a clasamentului european, ceea ce impune intervenții urgente:
„Dacă ne uităm la datele furnizate de Comisia Europeană, dar și de OECD, organizație în care vrem să aderăm în viitorul apropiat, observăm că România este la coada clasamentului statelor membre ale Uniunii Europene când vine vorba de nivelul de educație financiară și este clar că instituțiile publice, dar și entitățile private trebuie să intervină cu diverse programe și diverse competiții pentru a crește acest nivel de educație financiară”.
Ciobanu a explicat că un nivel crescut de educație financiară în rândul populației aduce beneficii multiple, inclusiv pentru instituțiile financiare, care au interes direct ca oamenii să înțeleagă utilitatea produselor financiare, cum ar fi asigurările sau creditele:
„Dacă populația din România va avea un nivel de educație financiară crescut, toată lumea va avea de câștigat. Banca este direct interesată, orice instituție financiar-bancar este direct interesată ca populația să aibă acel nivel de educație financiară pentru a înțelege care este utilitatea unei asigurări, fie de viață, fie pentru diverse daune, care este necesitatea de a-ți plăti ratele la timp pentru un credit, când trebuie să-ți iei un credit de la o bancă, poate să fie o educație”.
Pentru a răspunde acestor nevoi, Facultatea de Finanțe din cadrul ASE a introdus workshop-uri și materii specifice care să îi ajute pe studenți să înțeleagă aspectele practice ale conducerii unui business, de la planificarea afacerii, până la gestionarea fiscală:
„Am lansat deja un prim workshop pe zona aceasta, educație financiară antreprenorială, pentru că sunt foarte mulți cetățeni din România care încep un business și după primele două-trei luni de business încep întrebările. Dar eu de ce trebuie să plătesc taxe, dar TVA-ul respectiv de ce trebuie să-l datorez către stat? Dar ce înseamnă un profit? Și eu de ce n-am profit în primele luni?
Prin urmare, încercăm să îi învățăm pe studenții noștri prin aceste workshop-uri, dar avem și materii în planul de învățământ cum să-ți faci un plan de afaceri, cum să urmărești un plan de afaceri, cum să-ți faci un buget de investiții, să înțelegi cum funcționează tot ce înseamnă partea economică, fiscală din cadrul unei entități, utilitatea, să spunem, depunerii la timp a unor declarații fiscale. Totodată, ce ar fi bine să nu faci când te apuci de un business și așa mai departe”.
Radu Ciobanu a evidențiat că educația financiară antreprenorială este la fel de importantă ca cea generală, mai ales în contextul în care Uniunea Europeană pune accent pe dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), care sunt pilonii economiilor solide:
„Pe pe de o parte, educația financiară către publicul larg este foarte importantă, dar și această educație financiară antreprenorială, pentru că vedem la nivelul Uniunii Europene se pune tot timpul accentul pe dezvoltarea IMM-urilor, întreprinderilor mici și mijlocii și majoritatea statelor care au o economie solidă astăzi o au datorită existenței unui număr foarte mare de IMM-uri, care, într-adevăr, ridică standardul de viață în cadrul unui unui stat, dar, totodată, dă și o anumită siguranță financiară cetățenilor care se implică în astfel de activități”.
Prodecanul Facultății de Finanțe din cadrul ASE a atras atenția asupra faptului că România are un număr mult mai mic de antreprenori raportat la mia de locuitori comparativ cu media europeană, iar educația antreprenorială ar putea corecta greșelile frecvente ale celor care încep o afacere:
„Și atunci, ca să putem dezvolta zona de IMM-uri și în România, să ajungem, poate, la un număr de societăți pe 1000 de locuitori, undeva la nivelul ununii europene, dacă nu mă înșel, la vreo 10-15, să spunem, antreprenori la 1000 de locuitori. Noi avem, undeva, la patru astăzi, în România. Ei ar putea de multe ori să facă câteva greșeli incipiente, care prin educație antreprenorială ar putea fi corectate, astfel încât aceștia să înțeleagă că anumite lucruri nu trebuie să le faci la început de drum”.