Cum să recunoști un geniu?

Geniile sunt rare. Doar 1 din 40 de câștigători ai medaliilor de aur la Olimpiadele Internaționale de Matematică are șansa să se califice, ulterior, pentru un premiu științific major. Efortul de a descoperi și de a dezvolta corect geniile este, însă, o contribuție legitimă, deoarece acești oameni vor accelera progresul global în știință, tehnologie și inteligență artificială, transformând societăți.

Geniile veritabile sunt extrem de rare și aduc ă imensă valoare economică societății

China a lansat planul Thousand Talents pentru a-i sprijini pe cetățenii inteligenți și instruiți să urmeze programe externe de elită. În octombrie, China va introduce și viza flexibilă K pentru specialiști STEM, în încercarea de a atrage talente. America răspunde cu viza O-1A și green card EB-1A – facilități pentru indivizi cu „abilități extraordinare”. Japonia investește 700 milioane dolari pentru a recruta cercetători de top. Uniunea Europeană promite să devină un „magnet pentru cercetători”, prin programul Choose Europe.

Creierele pot fi investiții excelente, pe termen lung

The Economist dedică un spațiu amplu acestei teme, analizând problema identificării și dezvoltării geniilor, mai ales în contextul global al inteligenței artificiale. Guvernele cheltuiesc miliarde pe semiconductori, ignorând talentul, vectorul real care conduce progresul. Creierele, însă, pot fi investiții excelente, pe termen lung. Politica industrială a talentului este încă rudimentară și se limitează la atragerea vedetelor, a celor care deja au reușit să se afirme. Competitia e acerbă între China și SUA pentru a atrage cercetători excepționali, scrie sursa citată. Articolul vorbește despre valoarea talentelor excepționale, despre impactul educației și al mentoratului asupra dezvoltării lor, precum și despre rolul universităților și al competițiilor internaționale în procesul de formare. Sunt discutate și inițiative globale de susținere a tinerilor talentați, ecosisteme de excelență și implicațiile strategice pentru progresul științific și tehnologic.

Există copii excepționali care nu reușesc niciodată să se afirme. Un astfel de exemplu, scrie The Economist, este Ervin Macic, un tânăr bosniac de 19 ani, care a câștigat două medalii la Olimpiada Internațională de Matematică. A studiat inteligența artificială, încercând să accelereze predicțiile modelelor. Visa să lucreze într-un laborator AI pentru a face tehnologia mai sigură. Oxford nu l-a acceptat, pentru că familia nu-și permitea să plătească taxele exorbitante ale școlii. 60.000 de lire pentru un an de studiu însemna cam de cinci ori venitul anual al familiei.

Așa a ajuns Ervin la Universitatea din Sarajevo, unde a dat examene de programare pe un IBM vechi de decenii. Cazul său nu este unic. În lume, talente uriașe se irosesc exact în acest fel, comentează sursa citată. Economiștii vorbesc despre o mulțime de „Einstein pierduți”, care ar fi putut produce descoperiri revoluționare, dacă ar fi fost identificați la timp.

Raritatea geniilor și valoarea lor economică

O criză de talente conduce la creșterea salariilor cercetătorilor excepționali. Firmele concurează și aruncă în joc miliarde pentru indivizi care pot genera, la rândul lor, descoperiri de miliarde. Sam Altman, șeful OpenAI susține programul „10.000x engineer/researchers”, coderi ultra-productivi, capabili să transforme un domeniu. Această idee a devenit legendă în industrie, iar elitele comandă evaluări similare companiilor.

Premisa principală e că un grup mic de supergenii contribuie disproporționat la dezvoltarea socială. O a doua premisă este că oferta de astfel de talente e fixă. Primul lucru e confirmat: top 1% dintre cercetători generează peste 20% dintre citările din revistele de specialitate. În plus, James Watt a perfecționat motorul cu aburi, declanșând Revoluția Industrială. Katalin Karikó a creat tehnologia mRNA pentru vaccinurile COVID-19. Istoria e plină de exemple de gânditori din diverse orașe care pot împinge limitele pentru întreaga lume.

Barierele geografice limitează descoperirea talentelor, scrie sursa citată. 90% dintre tinerii lumii trăiesc în țări aflate în dezvoltare. Premiul Nobel merge aproape exclusiv fie către SUA, fie către Europa și Japonia. Copiii din 1% cele mai bogate familii din America sunt de zece ori mai predispuși să devină inventatori. Reducerea disparităților de clasă, gen și rasă ar putea cvadrupla numărul de inovatori, scrie The Economist.

Trebuie găsită o soluție să creștem numărul de copii care să aibă real șansa de a-și dezvolta abilitățile, pentru că asta rămâne marea soluție universală, estimează sursa citată. Îmbunătățirea nutriției, a școlilor și a siguranței cartierelor ajută, dar nu este suficient. Geniile rămân rare. Identificarea lor eficientă începe la adolescență, când talentul devine vizibil. Mulți tineri excepționali, dar săraci, pierd oportunități, chiar dacă performează la fel de bine ca semenii lor bogați.

Olimpiadele, sportul și identificarea talentelor

Concursurile internaționale sunt un bun indicator al succesului în viitor. Olimpiadele de matematică triază, de regulă, elevii, și îi identifică pe cei excepționali, care au șanse mari să obțină premii științifice. Însă doar 1 din 40 de câștigători ai medaliilor de aur la Olimpiadele Internaționale de Matematică se califică, ulterior, pentru un premiu major în știință. Guido van Rossum, medaliat cu bronz, a creat limbajul de programare Python. Aproape jumătate dintre fondatorii OpenAI au participat la Olimpiade.

Sportul și-a demonstrat și el valoarea sistematică în scouting, scrie sursa citată. Baseball-ul a introdus sistemele „farm” pentru a forma adolescenți talentați din orașe mici. Până la sfârșitul secolului XX, scouting-ul a devenit global. NBA a avut recordul de 125 de jucători internaționali din peste 40 de țări, aproape un sfert din liga, datorită academiilor globale.

Aceste metode cresc atât calitatea, cât și diversitatea participanților. În șah, India produce talente remarcabile, grație competiției locale și grație antrenamentului intens. Gukesh Dommaraju a devenit campion mondial la doar 18 ani, sprijinit de o scenă națională puternică de șah. Hannah Cairo, de 17 ani, a rezolvat o conjectură matematică dificilă, uluind profesorii internaționali. Olimpiadele și competițiile internaționale rămân instrumente eficiente de descoperire a geniilor.

Inteligența artificială poate crea noi markeri de talent. Utilizatorii tineri de ChatGPT generează aproape jumătate din mesaje, oferind indicii despre originalitate și perseverență. Scouting-ul digital în școli și competiții ar putea identifica tinerii cu potențial excepțional mai devreme. Astfel, rețeaua de selecție devine mai largă și mai precisă, ceea ce crește șansele de descoperire a viitorilor inovatori.

Dezvoltarea geniilor: mentorat și ecosisteme de excelență

Descoperirea geniilor nu e suficientă. Acești copii trebuie și dezvoltați, prin mentorat. Au nevoie de ghizi care să le rafineze abilitățile și să le deschidă oportunități. John von Neumann a beneficiat de mentorat intens la Budapesta, de la Gábor Szegő, care spune că a și plâns văzând cum adolescentul explica calculul integral. Mentorii nu trebuie să fie la fel de geniali, dar sprijinul lor e esențial.

Școli, cluburi și competiții conduse de profesori obișnuiți sporesc șansele ca elevii excepționali să fie descoperiți. Cercetările lui Ian Calaway, de la Stanford, arată că elevii talentați care participă la astfel de programe au șanse mai mari să intre la universități selective și să urmeze cariere de cercetare. În Zarzma, Georgia, o academie de matematică construită de călugări combină învățământ riguros cu mentorat adecvat și obține rezultate.

Accesul la grupuri de colegi la fel de talentați e crucial. Studiile lui Ufuk Akcigit, John Grigsby și Tom Nicholas arată că vârful de inovație american a fost alimentat de migrație și colaborare între inventatori. Thomas Edison a părăsit Ohio rural pentru Menlo Park, unde a colaborat cu alți inventatori. În Tamil Nadu, India, competiția și coachingul produc mari maeștri la șah, demonstrând că ecosistemele puternice fac diferența.

Fără astfel de rețele, talentul pur rămâne neexploatat, scrie, în continuare, The Economist. Tyler Cowen subliniază că nu poți doar să semnalezi un geniu invizibil și să speri la rezultate. Chiar și cei din Togo trebuie să fie integrați în rețele mai puternice, pentru a-și realiza potențialul. Combinarea mentoratului și a ecosistemelor de excelență devine cheia pentru cultivarea viitorilor inovatori și lideri în diverse domenii.

Universități, burse și politica globală de atragere a talentului

Universitățile de top rămân porți esențiale pentru descoperirea talentelor, dar ofertele lor sunt limitate. Bursele pentru studenți internaționali excepționali sunt puține, iar Oxford și Cambridge oferă doar câteva sute de ajutoare semnificative anual. În SUA, doar câteva universități – precum Harvard, MIT, Princeton sau Yale – sunt „need-blind” și acoperă integral costurile pentru străini, iar beneficiarii rămân puțini.

Consecințele sunt vizibile: două treimi dintre participanții la Olimpiade din țările sărace vor să studieze în SUA, dar doar un sfert reușește. Reducerea barierelor financiare și ridicarea restricțiilor pe imigrație ar putea crește producția științifică a grupurilor de studenți cu până la 50%.

America a creat Works Progress Administration, în timpul Marii Crize, oferindu-le artiștilor șomeri burse, studiouri și spații de performanță, ceea ce servea ca rețea de scouting. Aceasta a sprijinit figuri precum Ralph Ellison și Jackson Pollock. Singapore a avut succes recent în pregătirea talentelor pentru birocrație, trimițând studenți la universități de elită în schimbul preluării unor misiuni în serviciu public.

Astăzi, descoperirirea și cultivarea talentelor este un proces asumat mai ales de filantropi și de organizațiile de caritate, scrie The Economist. Global Talent Fund identifică medaliați la Olimpiade și le finanțează studiile la universități de top. Ervin Macic, tânărul bosniac blocat la Sarajevo, a fost printre primii beneficiari în 2024. Rezultatele timpurii sunt remarcabile: un student a rezolvat o problemă matematică pe care profesorul său de la Cambridge nu o mai văzuse.

Competiții globale, burse și impact strategic

Inițiative precum Rise și Emergent Ventures selectează, la nivel global, adolescenți talentați, oferindu-le burse, mentorat și finanțare pentru proiecte inovatoare. Diverse concursuri internaționale le permit tinerilor să-și prezinte ideile și să acceseze resurse esențiale pentru dezvoltarea lor. Rise sprijină, de exemplu, proiecte interesante în tehnologie, cum ar fi brațe protetice controlate prin minte, tipărite 3D. Society for Science din America gestionează Regeneron Science Talent Search și atrage aproximativ 2.000 de participanți anual cu cercetări originale.

Finaliștii din trecut includ laureați Nobel, precum Frank Wilczek și Sheldon Glashow. Emergent Ventures le oferă micro-granturi tinerilor talentați, concentrându-se pe dezvoltarea lor în medii cu colegi la fel de capabili. Tyler Cowen subliniază că banii ajută, dar rețeaua de colegi talentați este crucială pentru progres. Clusterele de talent sunt universale, indiferent de domeniu: pictură, muzică, șah sau inteligență artificială.

Astfel de programe nu sunt costisitoare. Guvernele le-ar putea replica la scară mult mai mare, mai scrie The Economist. Țările care mobilizează talentul câștigă curse strategice, cum ar fi competițiile științifice și tehnologice globale. America a reușit performanțe, precum Proiectul Manhattan sau Apollo, prin recrutarea deliberată a oamenilor de știință străini. Operation Paperclip a adus peste 1.500 de cercetători germani în anii 1940-1950.

China investește masiv în formarea talentelor, producând mai mulți absolvenți științifici decât America și un sfert din cercetătorii top AI la nivel mondial. Totuși, multe dintre cele mai strălucite minți pleacă în străinătate pentru doctorat și locuri de muncă. Eliminarea barierelor și dezvoltarea sistematică a talentelor ar putea multiplica global pool-ul de inovatori. Rezultatul: medicamente mai bune, tranziție verde accelerată și progres tehnologic sporit. Talentul irosit rămâne cel mai neglijat motor al progresului mondial, conchide The Economist.

Cum să recunoști un geniu: cât de rari sunt și care este valoarea lor economică