Viața „în oglindă” – cea mai mare amenințare de până acum asupra umanității?

„Anul acesta am fost martor la ceva ce nu m-aș fi așteptat să văd vreodată în cariera mea științifică: peste 150 de oameni de știință, factori de decizie, finanțatori de cercetare și experți în etică s-au reunit la Institut Pasteur din Paris pentru a încerca să prevină o amenințare globală care încă nu există. În următoarele decenii, oamenii de știință vor putea, cel mai probabil, să construiască viața în oglindă, adică organisme alcătuite din componente moleculare care sunt pur și simplu imagini în oglindă ale celor utilizate în natură”, scrie John Glass, lider al Grupului de Biologie Sintetică la J. Craig Venter Institute, într-un editorial publicat de Financial Times. Dacă ar fi creată o simplă bacterie în oglindă, s-ar deschide deja „cutia Pandorei”, cu riscuri extraordinare. Bacteriile în oglindă ar putea evita sistemele noastre imunitare, ar putea anula eficiența medicamentelor și ar putea scăpa de multe dintre mecanismele de control ale naturii. O infecție bacteriană în oglindă ar putea echivala cu a avea mai multe deficiențe imunitare simultan. Un raport semnat de 38 de experți, inclusiv laureați Nobel, avertizează că astfel de organisme ar putea cauza infecții intratabile și perturbări ireversibile ale ecosistemelor, iar cercetarea în această direcție ar trebui oprită fără ezitări, cel puțin până la clarificarea riscurilor. 

„Dacă bacterii în oglindă robuste ar fi create și eliberate în natură — sau ar scăpa dintr-un laborator — rezultatul ar putea fi o daună catastrofală, ireversibilă”, a declarat Jack Szostak, profesor în cadrul departamentului de chimie al Universității din Chicago și co-laureat al Premiului Nobel pentru fiziologie și medicină, în 2009.

„Ar putea fi mult mai grav decât orice provocare cu care ne-am confruntat vreodată — și cu mult dincolo de capacitatea noastră de a limita efectele”.

Cum stopăm amenințările globale care (încă) nu există: cazul vieții „în oglindă” / Foto: Unsplash

Rasism ambalat în sticlă de gel de duș. Campanie retrasă forțat în UK, după ce pielea neagră a fost prezentată ca defect

18:58

UE schimbă regulile transferurilor bancare. Ce se va schimba din octombrie 2025

18:16

Bacteriile fabricate sunt specia invazivă supremă, reflexii structurale ale microbilor naturali, care ar putea copleși mecanismele de apărare ale oamenilor, ale animalelor și plantelor. John Glass este biolog sintetic. Meseria lui este să proiecteze celule și bacterii. A făcut parte din echipa care, în 2010, a creat prima celulă bacteriană vie din lume cu un genom sintetizat chimic. Timp de decenii, a încercat, alături de diverse echipe de cercetare, să extindă aplicațiile benefice ale acestei tehnologii, contribuind la crearea de tulpini pentru vaccinuri, biocombustibili, produse farmaceutice și alte molecule care ar putea genera surse noi de energie curată, care pot vindeca boli și pot curăța planeta.

Viața în oglindă, spune Glass, reprezintă o ruptură profundă de la această muncă în favoarea progresului. Dacă ar fi creată, cercetătorii ar folosi pentru asta elemente fundamentale complet diferite, nu aceleași molecule care se regăsesc în toate formele de viață cunoscute.

Termenul de „în oglindă” nu este o metaforă, ci descrie, la propriu, cum ar arăta aceste forme de viață. Organismele în oglindă ar „reprezenta o abatere radicală de la viața cunoscută, iar crearea lor necesită o analiză atentă”, scriu Szostak, Kay și alți cercetători, într-un articol publicat în revista Science. Oamenii de știință cer acțiune internațională pentru a decide cum să fie gestionată posibilitatea apariției vieții în oglindă, înainte ca progresele tehnologice să o facă fezabilă. Temerile lor se concentrează asupra unui fenomen științific numit chiralitate, sau „caracter de dreaptă/stângă”. Formele chirale ale moleculelor au aceeași compoziție chimică, dar nu sunt identice structural, deoarece sunt imagini în oglindă — precum mâinile umane. ADN-ul acestor organisme s-ar răsuci spre stânga, acolo unde al nostru se răsucește spre dreapta; acizii lor ribonucleici, esențiali pentru funcțiile biologice, s-ar plia și deforma în direcția opusă.

Celule FOTO: Shutterstock

Un început promițător: bacterii în oglindă

Cercetarea în domeniul celulelor „în oglindă” a fost doar o mică parte a biologiei sintetice. Aceste structuri sintetice s-au dovedit agenți stealth eficienți împotriva unor agenți patogeni precum HIV, tocmai pentru că sistemele naturale de apărare ale corpului nu le pot distruge. Dar saltul de la crearea unor molecule utile în oglindă la fabricarea unor bacterii în oglindă „nu poate fi justificat prin beneficiile potențiale, relativ limitate”, scriu autorii articolului din Science.

Există deja eforturi consistente de a construi un ribozom în oglindă, adică de a replica însăși fabrica de proteine a celulei. Odată ce va fi posibil să construim o celulă în oglindă, ar deveni relativ ușor să fie proiectate multe alte tipuri de bacterii în oglindă și asta ar fi forma cea mai simplă de viață oglindită.

Dacă acest lucru s-ar realiza și „cutia Pandorei” ar fi deschisă, riscurile ar putea fi extraordinare. Bacteriile în oglindă ar putea evita sistemele noastre imunitare, ar putea anula eficiența medicamentelor și ar putea scăpa de multe dintre mecanismele de control ale naturii. Din câte știm, scrie Glass, sistemele noastre imunitare produc reacții foarte slabe de anticorpi împotriva moleculelor în oglindă. De multe ori nici nu produc vreo reacție. Chiar și o singură deficiență imunitară poate provoca moartea pacientului din cauza unor infecții bacteriene masive; o infecție bacteriană în oglindă ar putea echivala cu a avea mai multe deficiențe imunitare simultan.

Foto: Unsplash

Bacteriile în oglindă scapă și de prădătorii naturali

În mediul natural, prădători precum virușii și amibele controlează populațiile bacteriene. Bacteriile în oglindă ar fi rezistente la mulți dintre acești prădători. Cu mai puține constrângeri, s-ar putea răspândi prin ecosisteme, ar putea perturba lanțurile trofice și ar putea provoca infecții fatale în cazul mai multor specii. Zonele contaminate ar putea deveni ireversibil nelocuibile, punând în pericol agricultura și mediul natural. Un număr uriaș de oameni, animale și plante ar putea fi nimiciți, iar unele specii ar putea fi împinse spre extincție.

Organismele în oglindă ar putea fi utilizate ca arme biologice, dar riscul mult mai mare este cel al unei scurgeri accidentale dintr-un laborator în mediul înconjurător, spun oamenii de știință. Multe dintre medicamentele existente ar fi, probabil, ineficiente, pentru că — la fel ca sistemul imunitar uman — au fost concepute să combată formele naturale ale microbilor.

Comunitatea științifică pare să fi conștientizat aceste pericole cu mult înainte de a ajunge la punctul fără întoarcere. Conferința de la Paris a fost o întâlnire istorică: prima dată când oameni de știință, eticieni, finanțatori și experți ai OMS și ONU s-au reunit pentru a discuta în mod specific amenințarea vieții în oglindă, scrie Glass.

„Este imposibil să imunizăm planeta împotriva bacteriilor în oglindă, pentru că ar fi invizibile pentru sistemele noastre imunitare”, spun comunitățile științifice. „Toate formele de viață ar fi afectate, fie prin infecții, fie prin competiția cu acestea”.

Mulți cer reglementări și legi care să garanteze că această tehnologie nu va fi creată. Acest lucru va necesita precizie în stabilirea cercetărilor care pot continua și a celor care ar trebui oprite. Unele cercetări ar putea facilita crearea de medicamente utile, de exemplu. Fiecare descoperire tehnologică majoră oferă ocazia de a evalua dacă progresul suplimentar crește riscurile pentru oameni și planetă.

Foto: Unsplash

Finanțatorii ar trebui să blocheze aceste proiecte

Totuși, elaborarea de legi poate necesita ani de deliberări. Agențiile de finanțare pot crea însă bariere concrete chiar de acum. Fundația Alfred P. Sloan a declarat deja foarte limpede că nu va sprijini cercetări ale căror obiective sunt crearea de organisme în oglindă. Angajamente similare din partea altor finanțatori ar transmite un mesaj puternic.

În următorul an, factorii implicați se vor reuni la US National Academies of Sciences, Engineering and Medicine, la Universitatea din Manchester, Universitatea Națională din Singapore, Universitatea Rikkyo din Japonia, Harvard, Yale și în alte centre, pentru a încerca să stabilească aceste granițe. Ce repere tehnice către viața în oglindă necesită linii roșii care să protejeze oamenii și planeta, păstrând în același timp beneficiile biologiei sintetice care nu au legătură cu viața în oglindă?

Alegem să nu construim

Acest moment amintește de cele mai bune exemple de responsabilitate științifică, cum a fost cazul crizei stratului de ozon, când cercetătorii au recunoscut pericolul și s-au unit pentru a interzice clorofluorocarburile. Avem acum o oportunitate și mai rară: aceea de a preveni o amenințare globală înainte ca ea să producă vreun rău. Soluția este clară: ar trebui să alegem să nu construim viață în oglindă și să adoptăm legi care să garanteze că nimeni nu o poate face. Întrebarea nu este dacă putem preveni această amenințare — ci dacă vom acționa cât încă mai avem timp, mai scrie Glass.