Dolarul nu mai poate fi refugiu în perioadele de criză. De ce și-a pierdut rolul dominant la nivel internațional?

În această primăvară, piețele financiare au fost martorele unui fenomen neobișnuit: în ciuda incertitudinilor politice majore și a creșterii dobânzilor americane, dolarul SUA a pierdut teren în fața altor valute. Această evoluție marchează o schimbare de paradigmă față de trecut, când dolarul se întărea de fiecare dată când lumea era zguduită de perioade de criză.

Un nou model în piețele valutare

Până acum, dolarul era văzut drept cel mai sigur refugiu în perioadele de turbulență globală. Chiar și în toamna lui 2008, când criza financiară mondială a pornit din SUA odată cu prăbușirea Lehman Brothers, investitorii au căutat adăpost în moneda americană, cumpărând dolari și obligațiuni guvernamentale. Rezultatul: dolarul s-a apreciat, iar dobânzile au scăzut. Același lucru s-a întâmplat și în timpul primului mandat al lui Donald Trump, când războiul comercial cu China a dus la întărirea dolarului. Alte episoade, precum pandemia din 2020 sau începutul războiului din Ucraina în 2022, au confirmat acest tipar: SUA oferea stabilitate și siguranță investitorilor în momente de criză.

De ce lucrurile stau diferit acum?

Astăzi, însă, această dinamică pare să se fi schimbat. America pare să-și piardă statutul de „refugiu sigur”. Cel mai mare și mai lichid sistem financiar din lume, precum și cea mai importantă monedă globală, nu mai sunt de neatins. Există chiar semne că dolarul ar putea pierde rolul dominant pe scena internațională, spun economiștii Der Spiegel.

Bulgaria garantează împrumuturi pentru proiecte energetice

12:33

Australia investește 6,8 miliarde € în submarine nucleare strategice

11:52

Subiectul a fost atât de important încât Consiliul Guvernatorilor Federal Reserve l-a discutat pe larg la ședința din mai. În procesul-verbal publicat recent, se menționează că „anumite efecte de durată asupra economiei SUA” ar putea apărea dacă piețele financiare americane își pierd aura de refugiu sigur. Acest avertisment sugerează posibile consecințe negative semnificative.

O potențială schimbare de epocă pentru dolar

O retragere de la statutul de monedă globală ar fi o adevărată cotitură istorică. De zeci de ani, dolarul a fost moneda dominantă la nivel internațional, aducând SUA beneficii uriașe: dobânzi scăzute, importuri ieftine, posibilitatea de a cheltui mai mult decât își permite, grație fluxurilor masive de capital străin. Astfel, America a devenit cel mai mare debitor al planetei, cu datorii nete de peste 26 de trilioane de dolari.

Consecințele unei devalorizări persistente a dolarului ar fi multiple: importurile ar deveni mai scumpe, inflația s-ar accentua (mai ales pe fondul tarifelor impuse sau amenințate de Trump), iar costurile de finanțare pentru companii și gospodării ar crește. Statul ar trebui să plătească dobânzi mai mari la datoria publică, ceea ce îi îngrijorează și pe liderii marilor bănci, precum Jamie Dimon de la JPMorgan, care a avertizat recent asupra unui „rupturi pe piața obligațiunilor”.

Dilema politicii valutare americane

O lume fără dolar ca monedă globală este posibilă – și poate chiar dezirabilă pentru unii. Însă pentru SUA, pierderea acestui statut ar fi extrem de dureroasă. Această perspectivă explică și poziția ambiguă a echipei Trump: pe de o parte, ar dori un dolar mai slab pentru a avantaja exporturile americane; pe de altă parte, vor dobânzi mici pentru a susține deficitele bugetare și piețele bursiere. Însă experiența arată că un dolar slab duce, de regulă, la creșterea dobânzilor, deoarece investitorii cer randamente mai mari pentru a compensa riscul de devalorizare.

Administrația SUA a avertizat deja țările care ar încerca să renunțe la dolar în favoarea altor monede internaționale. Totuși, este greu de crezut că o astfel de politică, bazată pe dorințe contradictorii, va avea succes pe termen lung.

Aurul câștigă teren în fața dolarului

Deși dolarul rămâne, fără îndoială, cea mai importantă monedă internațională, iar slăbiciunea recentă nu este încă dramatică, tendința de scădere a influenței sale este tot mai vizibilă. China, de exemplu, realizează o parte tot mai mare din comerțul exterior în yuani. Băncile centrale, mai ales din Asia, reduc rezervele în dolari și cresc ponderea aurului, care a ajuns la 20% din total, potrivit președintei BCE, Christine Lagarde.

Schimbări istorice în sistemul monetar global

Sistemul monetar internațional a traversat mai multe faze de la 1945 încoace. În prima etapă, dolarul era ancorat în aur, iar celelalte monede aveau cursuri fixe față de acesta. Criza din anii ’70 a dus la renunțarea la etalonul aur, iar dolarul și-a menținut supremația prin piețe financiare uriașe, o bancă centrală independentă, instituții de încredere și o putere politico-militară globală.

Odată cu globalizarea din anii ’90, dolarul și-a consolidat poziția, țările emergente acumulând rezerve masive pentru a se proteja de șocurile financiare. Dolarul a rămas moneda preferată, beneficiind de avantajele unui sistem financiar lichid și stabil.