De ce este bine să avem mereu bani cash în casă

Află de ce este esențial să ai bani cash în casă în era digitalizării. Protecția în vremuri de criză este importantă.

Crizele recente au demonstrat că păstrarea unor sume de numerar în casă poate face diferența între siguranță și vulnerabilitate în momente critice.

Bani cash în casă – o rezervă vitală pentru situații neprevăzute

Foto: Shutterstock

Atenție la „amenda prin SMS”. Ministerul Transporturilor avertizează asupra unei noi escrocherii care vizează șoferii

21:26

BNR avertizează: inflația urcă în 2026, apoi ar putea scădea. Dobânda rămâne la 6,5%

20:27

Gospodăriile din Uniunea Europeană ar trebui să păstreze acasă o rezervă de cash pentru situații de urgență, potrivit unui studiu publicat de Banca Centrală Europeană (BCE). Documentul subliniază că bancnotele rămân o formă esențială de protecție atunci când sistemele digitale de plată se confruntă cu blocaje sau colaps, relatează CNN.

Recomandarea BCE vine în contextul unor inițiative adoptate deja în mai multe state europene. Spre exemplu, autoritățile din Țările de Jos, Austria și Finlanda le-au sugerat cetățenilor să dețină acasă între 70 și 100 de euro cash per persoană. Această sumă este considerată suficientă pentru a acoperi anumite nevoi imediate în caz de criză.

Totodată, Comisia Europeană a lansat în acest an un apel către populație pentru a-și face provizii nu doar de bani lichizi, ci și de apă, alimente și medicamente. Acestea ar fi necesare pentru a putea rezista cel puțin 72 de ore în eventualitatea unor perturbări majore ale serviciilor. Experiențe recente, precum războiul din Ucraina, pandemia de Covid-19 sau dezastrele naturale (incendii, inundații, etc.) au scos la iveală vulnerabilitățile Europei și au determinat creșterea cheltuielilor pentru securitate și apărare.

„Numerarul reprezintă o componentă critică a pregătirii naționale pentru situații de criză. El nu asigură doar acoperirea nevoilor imediate ale oamenilor, ci contribuie și la consolidarea rezilienței sistemului în ansamblu”, subliniază BCE.

Cererea pentru cash a explodat

Studiul BCE nu indică o sumă minimă de lichidități pe care ar trebui să o păstreze fiecare gospodărie. Cu toate acestea, studiul se înscrie în contextul unei dezbateri mai ample privind rolul și viitorul cash-ului în Europa.

Plățile digitale domină tot mai mult comerțul de zi cu zi, iar băncile își reduc costurile prin închiderea unor sucursale și extinderea rețelei de bancomate. În acest climat, autoritățile europene sunt presate să garanteze accesul populației la bancnote și monede, notează Financial Times.

Raportul BCE evidențiază însă un paradox. Deși numerarul este tot mai rar utilizat în tranzacțiile zilnice, cererea pentru el explodează în momente de criză sau când încrederea în sistemul financiar scade. Acest fenomen s-a putut observa atât în timpul pandemiei de coronavirus, cât și în cazul unor evenimente punctuale. Cel mai recent exemplu îl reprezintă pana de curent din aprilie, care a paralizat Spania și Portugalia.

„Roată de rezervă”

În perioada pandemică, deținerile de numerar au crescut cu 140 de miliarde de euro în numai doi ani. Prin comparație, înainte de criză, creșterea anuală a masei de bani cash era de circa 55 de miliarde de euro. Această tendință a apărut în ciuda popularității tot mai mari a plăților contactless și a comerțului online. Aceasta este alimentată de incertitudinile legate de venituri, de restricțiile de mobilitate și de temerile privind sănătatea.

În opinia BCE, numerarul joacă rolul unei „roți de rezervă”. Acesta poate părea inutil în vremuri normale, dar devine indispensabil atunci când alte sisteme cedează.

Unele state au început deja să se adapteze. În Finlanda, spre exemplu, se dezvoltă un sistem de bancomate „rezistente la perturbări”. Acestea sunt capabile să furnizeze bani cash chiar și atunci când infrastructura bancară tradițională este nefuncțională.

În Austria, băncile comerciale au redus drastic rețeaua de ATM-uri în mediul rural. În acest context, Banca Centrală intenționează să instaleze propriile echipamente în localitățile care nu mai dispun de servicii de plată fiabile.