Prima pagină » De ce resping bulgarii săptămâna de lucru de patru zile, în timp ce în Europa tot mai multe state aprobă acest model

De ce resping bulgarii săptămâna de lucru de patru zile, în timp ce în Europa tot mai multe state aprobă acest model

De ce resping bulgarii săptămâna de lucru de patru zile, în timp ce în Europa tot mai multe state aprobă acest model
sursă foto: Shutterstock

În timp ce în Europa tot mai multe state testează săptămâna de lucru de patru zile, Bulgaria se numără printre țările unde ideea întâmpină o rezistență puternică. Patronatele, sindicatele și chiar o parte dintre angajați privesc cu scepticism acest model, invocând probleme structurale ale pieței muncii, lipsa automatizării și productivitatea redusă. Un sondaj BTA, citat de Novinite, arată că majoritatea organizațiilor patronale resping ferm această reformă, considerând-o incompatibilă cu realitățile economice ale țării.

Context european: Grecia face primul pas, Bulgaria rămâne în urmă

Discuțiile privind scurtarea săptămânii de lucru au fost reaprinse după ce Grecia a introdus un proiect legislativ prin care părinții ar putea lucra doar patru zile pe săptămână, dar cu ture prelungite de 10 ore în locul celor opt obișnuite. Măsura, deși controversată, a pus pe masă o întrebare legitimă: pot țările din sud-estul Europei să adopte acest model, deja testat cu succes în state precum Belgia, Islanda sau Regatul Unit?

În Bulgaria, însă, contextul este mult mai complicat. Legislația actuală prevede o săptămână de lucru clasică, cu 40 de ore împărțite pe cinci zile, iar datele arată că bulgarii lucrează, alături de greci, cele mai multe ore efective din întreaga Uniune Europeană.

Paradoxal, deși orele de muncă sunt mai lungi, productivitatea rămâne la cel mai scăzut nivel din UE, reprezentând doar 56,8% din media europeană. Această discrepanță este adesea invocată ca principal motiv pentru care o trecere la săptămâna scurtă ar fi nerealistă în prezent.

Patronatele trag semnalul de alarmă: „Mai puține ore, mai puțină producție”

Maria Mincheva, vicepreședinta Camerei Industriale Bulgare (BIC), a declarat că țara sa nu este pregătită pentru un model de patru zile. Ea a atras atenția asupra scăderii populației active și a îmbătrânirii demografice, factori care pun deja presiune pe economie. În opinia sa, reducerea zilelor de lucru ar însemna automat o scădere a producției, în condițiile în care Bulgaria nu are nivelurile necesare de automatizare și digitalizare care să compenseze orele lipsă.

O poziție similară a fost exprimată și de Kiril Boshev, vicepreședinte al Asociației Capitalului Industrial (AIKB). Acesta a subliniat că o reducere la patru zile ar însemna o pierdere imediată de productivitate de 20%, un lux pe care companiile bulgare nu și-l pot permite. În plus, spune Boshev, o astfel de măsură ar putea duce la scăderea veniturilor bugetare, la o reducere a locurilor de muncă și la accentuarea instabilității economice.

Acesta a respins și varianta grecească a săptămânii de patru zile cu ture de 10 ore, afirmând tranșant că „oamenii nu sunt roboți”. În viziunea sa, extinderea programului zilnic ar genera doar epuizare în rândul angajaților, ceea ce ar compromite eficiența și calitatea muncii, mai ales în ultimele ore ale unei zile prelungite.

Sindicatele cer prudență: „Angajații nu solicită acest model”

Deși în alte țări sindicatele au fost primele care au cerut scurtarea săptămânii de lucru, în Bulgaria tonul este mult mai rezervat. Alexander Zagorov, secretar confederal al Confederației Sindicatelor Podkrepa, a subliniat că orice reformă în acest sens necesită un dialog amplu cu lucrătorii și o analiză atentă a consecințelor.

El a atras atenția că patronii ar întâmpina provocări serioase în reorganizarea programelor, a sistemelor de raportare și a structurii interne a companiilor. Mai mult, Zagorov a menționat că, spre deosebire de alte țări, angajații bulgari nu solicită în mod activ o săptămână de patru zile, ceea ce arată că problema nu este percepută ca o prioritate reală.

În același timp, Todor Kapitanov, vicepreședinte al Confederației Sindicatelor și Angajatorilor din Bulgaria, a confirmat că există câteva companii izolate care au început să testeze săptămâna de lucru scurtă. În aceste cazuri, salariile au rămas neschimbate, dar succesul depinde puternic de tipul de activitate. În industriile unde angajații trebuie să îndeplinească simultan mai multe roluri, reducerea zilelor de lucru s-a dovedit dificilă.

Alte articole importante
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Piața media din România a înregistrat o nouă creștere în 2025, ajungând la o valoare netă de 838 de milioane de euro, potrivit datelor prezentate în raportul anual Media Fact Book 2026. Comparativ cu anul precedent, avansul a fost de 5,4%, confirmând tendința pozitivă a industriei de publicitate și media, chiar și într-un context economic […]
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Prețurile la energie continuă să reprezinte una dintre cele mai mari provocări pentru economia românească, iar efectele se resimt atât în industrie, cât și în bugetele gospodăriilor. Un nou semnal de alarmă vine din partea lui Volker Raffel, președintele Federației Asociației Companiilor de Utilități din România (ACUE) și CEO al E.ON România, care susține că […]
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
România nu se află printre actorii principali ai disputei care se conturează la nivel european privind finanțarea infrastructurii energetice, însă decizia statelor membre de a reduce contribuțiile planificate pentru proiectele comune de rețea ar putea influența pe termen lung și dezvoltarea sistemului energetic regional. În centrul negocierilor se află miliarde de euro necesare pentru extinderea […]
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
România a înregistrat o scădere semnificativă în cel mai recent clasament al competitivității economice globale realizat de Institutul pentru Management și Dezvoltare (IMD) din Lausanne, coborând 12 poziții și ajungând pe locul 61 din 70 de economii analizate. Evoluția marchează o deteriorare vizibilă a poziției țării în raport cu economii comparabile din regiune și ridică […]
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Macroeconomie
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Brașovul și Clujul-Napoca își păstrează pozițiile de lider în topul celor mai atractive orașe din România pentru locuire, potrivit Indexului de Atractivitate Urbană 2026 realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare. În același timp, Constanța urcă pe locul al treilea, consolidând un podium dominat de centre urbane cu profil economic și turistic puternic. Clasamentul general al […]
Bruxelles-ul schimbă regulile jocului pe piața muncii. Companiile se pregătesc pentru mai mult control, digitalizare și costuri de conformare
Macroeconomie
Bruxelles-ul schimbă regulile jocului pe piața muncii. Companiile se pregătesc pentru mai mult control, digitalizare și costuri de conformare
Uniunea Europeană pregătește una dintre cele mai ample reforme din ultimii ani în domeniul mobilității forței de muncă și al organizării relațiilor de muncă. Noile inițiative aflate în pregătire la Bruxelles promit să reducă birocrația și să faciliteze circulația angajaților între statele membre, însă pentru companii schimbările vin la pachet cu obligații suplimentare, cerințe mai […]