De ce sunt absolvenții de azi condamnați la eșec. „Guvernele subvenționează diplome fără valoare”

Timp de decenii, traseul către o viață bună a fost limpede: mergi la facultate, obții un job de „la birou” și banii vor începe să curgă. Tinerii de astăzi, însă, par să aibă mai puține opțiuni ca niciodată, arată o analiză The Economist. Absolvenții de azi par condamnați la eșec. În Uniunea Europeană, rata șomajului în rândul tinerilor cu studii superioare se apropie de media generală a grupei lor de vârstă. Marea Britanie, Canada, Japonia – toate par să urmeze același drum. Chiar și absolvenții de elită, precum cei care au MBA, suferă.

Ai terminat facultatea. Ce faci acum? Să încerci să intri în tech? Marile companii fac concedieri. Sectorul public? A pierdut din prestigiul de altădată. Să devii inginer? Multe dintre inovațiile importante – de la vehicule electrice, la energie regenerabilă – sunt bifate, acum, de China. Avocat? Inteligența artificială îți va lua curând locul. Iar despre jurnalism… mai bine nici nu te gândești.

În întreaga lume occidentală, tinerii absolvenți își pierd poziția privilegiată. Datele din piața muncii confirmă tendința. Matthew Martin, de la Oxford Economics, a analizat americanii cu vârste între 22 și 27 de ani care au obținut o diplomă de licență sau mai mult. Pentru prima dată în istorie, rata șomajului în rândul acestora este constant mai mare decât media națională. Această creștere a șomajului este determinată în special de cei care caută primul lor loc de muncă.

Cea mai mare rețea electrică din SUA se confruntă cu dificultăți în a face față cererii generate de inteligența artificială

22:35

România a devenit cel mai mare exportator de grâu moale din Uniunea Europeană

22:15

Foto: Shutterstock

De ce absolvenții de azi sunt condamnați la eșec

Consecințele sociale și politice vor fi profunde. Și nu este doar o poveste americană: în Uniunea Europeană, rata șomajului în rândul tinerilor cu studii superioare se apropie de media generală a grupei lor de vârstă. Marea Britanie, Canada, Japonia – toate par să urmeze același drum. Chiar și absolvenții de elită, precum cei de MBA, suferă. În 2024, doar 80% dintre absolvenții de la școala de business a Stanford aveau un loc de muncă la trei luni după terminarea studiilor, în scădere de la 91% în 2021. La prima vedere, studenții care iau prânzul pe terasa campusului par fericiți. Dar, dacă privești mai atent, poți citi frica în ochii lor, comentează sursa citată.

Locurile de muncă disponibile promit puține

Locurile de muncă sunt și mai puțin satisfăcătoare. În SUA, diferența de satisfacție între absolvenți și non-absolvenți – numită „graduate satisfaction gap” – a scăzut la trei puncte procentuale, față de media istorică de șapte puncte.

Este oare un lucru rău ca absolvenții să piardă aceste privilegii? Din punct de vedere etic, nu neapărat. Nicio categorie nu are „dreptul” să o ducă mai bine. Dar, practic, lucrurile sunt mai complicate. Istoria arată că, atunci când oamenii educați – sau cei care se cred educați – trăiesc sub așteptările lor, pot apărea turbulențe serioase.

Foto: Shutterstock

Problema supra-producției de elite

Peter Turchin, cercetător la University of Connecticut, susține că „supra-producția de elite” a stat la baza multor mișcări sociale de-a lungul istoriei, cu „contra-elitele” în frunte. Istoricii pun revoluțiile europene din 1848 și pe seama „excesului de bărbați educați”. Un exemplu contemporan? Luigi Mangione, absolvent al University of Pennsylvania, care în loc să ducă o viață prosperă este judecat pentru uciderea directorului general al unei companii de asigurări. Mai relevant, însă, este gradul de simpatie publică pe care îl au astfel de contra-eroi: Mangione a primit donații de peste 1 milion de dolari.

De ce pierd absolvenții privilegiile? Poate că expansiunea masivă a sistemului universitar a dus la scăderea standardelor de învățământ. Dacă universitățile admit candidați mai slabi și îi pregătesc superficial, angajatorii încep să nu mai distingă între un absolvent și un non-absolvent. Un studiu recent arată că mulți studenți sunt practic analfabeți funcționali. Un număr îngrijorător de studenți la Litere nu reușesc să înțeleagă începutul romanului „Bleak House” de Charles Dickens.

Sigur, unele universități oferă diplome inutile unor candidați care n-ar trebui să fie acolo. Totuși, pe termen lung, nu există o corelație clară între numărul de absolvenți și prima salarială. În anii ’80, ambele au crescut. În plus, cine discută cu studenții de la universitățile de top vede rapid că nu sunt deloc proști – dimpotrivă.

Angajatorii găsesc non-absolvenți capabili să facă munca pe care o făceau absolvenții

Un alt argument vine din partea Leilei Bengali, de la Federal Reserve San Francisco: scăderea primei universitare reflectă mai degrabă cererea din piață, nu calitatea absolvenților. Mai precis, încetinirea progresului tehnologic „favorabil calificărilor”. Cu alte cuvinte, angajatorii găsesc mai ușor non-absolvenți capabili să facă munca pe care o făceau, altădată, absolvenții.

Smartphone-urile au democratizat alfabetizarea digitală. Rezultatul? În aproape toate sectoarele economice, cerințele educaționale au devenit mai relaxate. Conform site-ului de recrutare Indeed, în SUA, industria de servicii profesionale și de afaceri angajează mai mulți non-absolvenți decât acum 15 ani – deși aceștia sunt mai puțini.

S-au tăiat și locuri de muncă în industrii „prietenoase cu absolvenții”. În UE, numărul tinerilor (15-24 ani) angajați în finanțe și asigurări a scăzut cu 16% între 2009 și 2024. În SUA, numărul locurilor de muncă în „servicii juridice” abia a crescut din 2006 încoace. În Marea Britanie, tinerii care visau la cariere bănoase în bănci sau firme de avocatură sunt tot mai puțini: numărul lor a scăzut cu 10% din 2016. În sezonul al treilea din serialul Industry, despre tineri absolvenți angajați la o bancă londoneză, o mare parte din distribuția inițială fie a fost dată afară, fie a murit.

Haos pe piața muncii din SUA: rata de șomaj în rândul tinerilor absolvenți atinge un nou record

E tentant să dăm vina pe AI

Tehnologia automatizează deja sarcinile de început din sectorul care presupune muncă intelectuală – paralegal, redactare, management de fișiere. Dar tendințele descrise în acest articol au început înainte de ChatGPT. Explicația e mai complexă: industriile tradițional „universitare” au trecut prin ani slabi. Fuziunile și achizițiile – motorul avocaturii de business – au stagnat. Băncile de investiții nu mai au spiritul agresiv de dinaintea crizei din 2007-2009.

Mai merită să mergi la facultate? Mulți americani cred că nu. Între 2013 și 2022, numărul înscrierilor în programele de licență a scăzut cu 5%, potrivit datelor OCDE. Însă în majoritatea țărilor dezvoltate, unde educația este susținută masiv de stat, tinerii continuă să meargă în masă la universitate. Excluzând SUA, înscrierile au crescut de la 28 la 31 de milioane în ultimul deceniu. În Franța, numărul studenților a crescut cu 36%; în Irlanda, cu 45%. Guvernele subvenționează diplome fără valoare și încurajează tinerii să-și irosească anii de formare.

Studenții, la rândul lor, nu aleg cele mai utile specializări. În afara Americii, ponderea celor din arte, științe umaniste și sociale este în creștere. Iar înscrierile la jurnalism continuă inexplicabil să crească. Dacă aceste alegeri reflectă viziunea tinerilor asupra viitorului muncii, atunci da – chiar sunt condamnați. ■