Mai avem nevoie de studii superioare? Valoarea unei diplome pare aproape nulă. Tinerii angajați din tech sar peste facultate

Nu are rost să-ți pierzi vremea cu o facultate, de vreme ce diploma nu pare să mai valoreze cine știe ce. În plus, tehnologia modernă le permite să devină milionari unor adolescenți sau le deschide drumul spre marele succes unor tineri care n-au nevoie de nicio educație formală pentru a-și exercita, la nivel de performanță, diverse talente. În special pe cele care țin de lumea digitală. Tinerii fondatori și noii angajați din zona tech sar peste facultate. Într-o Americă divizată între meritocrație și contestarea elitelor, Silicon Valley pare să redefinească încă o dată traseul spre succes. De la antreprenori adolescenți, la tineri directori de companii tech, care adună miliarde în conturi, un nou val de vizionari proclamă sfârșitul studiilor superioare și, în general vorbind, sfârșitul colegiului ca instituție de formare esențială, se arată într-o analiză Business Insider. 

Fenomenul nu este tocmai nou. Legende precum Steve Jobs, Bill Gates, Mark Zuckerberg sau Larry Ellison au construit imperii după ce au abandonat studiile superioare. Dar, ce era considerat o excepție cu ceva vreme în urmă tinde să devină acum normă. O posibilă explicație a acestui fenomen ar putea fi de natură obiectivă: în 2024, costul total al unui program de patru ani a depășit pentru unele instituții pragul de 500.000 de dolari. În paralel, AI-ul și instrumentele de codare „no code” îi permit oricărui adolescent cu ambiție să devină fondatorul unui start-up de succes.

Mai avem nevoie de studii superioare?

„Nu sunt așa de sigur că facultatea îi pregătește pe oameni pentru joburile pe care trebuie să le aibă”, spunea Zuckerberg, în aprilie, în podcastul comediantului Theo Von.

Guvernul adoptă OUG pentru plafonarea prețurilor la carburanți, în plin scandal politic

21:32

ANAF accelerează ofensiva împotriva evaziunii: încasările din TVA urcă puternic la început de an

20:30

Adaugă la asta fantezia, alimentată din plin de social media, de a te îmbogăți rapid și încă de când ești tânăr – și vei înțelege că facultatea începe să pară mai degrabă o abatere regretabilă de la drum decât o treaptă necesară.

Cazul Sebastian Tan – un tânăr din Pittsburgh acceptat la Stanford, intervievat de jurnaliștii Business Insider – ilustrează perfect această tendință. Înainte să-și înceapă studiile, Tan a decis să amâne admiterea, pentru a se alătura unui program plătit de internship la Palantir, gigantul de software și securitate cofondat de Peter Thiel. Programul – numit Meritocracy Fellowship – îi încurajează pe tineri să „sară peste îndoctrinarea universitară” și să „obțină diploma Palantir”.

„Dacă ești la școală toată ziua, lumea trece pe lângă tine”, spune Tan. „În facultate înveți teorie, dar nu-ți folosește. Ar trebui să înveți cum să construiești un startup”.

Foto: Shutterstock

În discursul său de absolvire, ținut la Stanford în 2005, Steve Jobs spunea că își începe fiecare dimineață privind în oglindă și întrebându-se: „Dacă astăzi ar fi ultima zi din viața mea, mi-aș dori să fac ceea ce urmează să fac azi?” Dacă răspunsul e „nu” prea multe zile la rând, atunci, spunea Jobs, schimb brusc direcția.

JC Btaiche, fondator Fuse Energy, spune că este „destul de obsedat” de fondatorul Apple. În liceu, a respectat sfatul lui Jobs zilnic, vreme de aproape un an, uitându-se zilnic în oglindă de fiecare dat când se ridica din pat. „În fiecare dimineață îmi ziceam: «Nu vreau să merg la școală»”, povestește el. „Viața e prea scurtă. Există exemple clare de oameni care nu au mers la colegiu și au reușit incredibil de bine”. La un moment dat, JC Btaiche chiar a încetat să mai meargă la majoritatea orelor. După ce a absolvit liceul, a decis să nu urmeze facultatea și, la 19 ani, a fondat Fuse Energy, un startup de fuziune nucleară.

Silicon Valley declară război studiilor superioare: universitatea este o frână, nu un motor

„Universitățile doar își pun ștampila pe oameni cu potențial uriaș și apoi își asumă meritele”, spune Adam Guild, fondator al unei platforme tech evaluate recent la 1 miliard de dolari. „Valoarea unei diplome e aproape nulă”.

Antielitismul tech nu e o simplă rebeliune juvenilă, ci o doctrină promovată strategic. Peter Thiel, cel mai vocal critic din Silicon Valley al educației tradiționale, finanțează anual 200.000 de dolari pentru tineri fondatori care sunt dispuși să renunțe la facultate. „Conform dictonului roman corruptio optimi pessima – coruperea celor mai buni e cea mai gravă – educația superioară este cea mai nocivă instituție”, a declarat Thiel într-un comunicat recent.

CEO-ul Palantir, Alex Karp, cu un doctorat în teorie socială, e și mai tranșant: „Tot ce ai învățat în școală despre cum funcționează lumea e greșit”.

Foto: Shutterstock

O revoltă culturală

Dincolo de economie și tehnologie, mișcarea anti-college capătă și o dimensiune identitară. Mulți dintre tinerii intervievați de Business Insider sunt bărbați care văd școala ca pe un mediu ostil masculinului. Shawn Schneider, fondator al unei platforme AI, merge mai departe: „Nu poți fi împlinit ca bărbat dacă stai prea mult în educație”. Pentru el, universitățile semnalizează „ideologie woke, DEI și instituții compromise”.

Datele confirmă parțial această percepție: potrivit Pew Research Center, în perioada 2011–2023, scăderea înrolării universitare în SUA a fost de 1,2 milioane de studenți, dintre care un milion erau bărbați.

Noii antreprenori au drept profesori diverși AI

Noul model educațional? O combinație de experiență directă, mentorat informal și… algoritmi.

„Mai bine înveți de la un AI antrenat pe Steve Jobs decât de la un profesor care n-a construit nimic în viața lui” spune Guild. Surya Midha, cofondatorul unei platforme de recrutare prin AI, scria recent: „Autodidactul este noua formă de absolvent”.

Într-o lume în care AI-ul codează, VC-urile finanțează idei încă din liceu, iar diplomele par mai degrabă accesorii simbolice, Silicon Valley pare să fi redefinit ce înseamnă „educație de elită”. Iar viitorul se construiește, din ce în ce mai des, în afara amfiteatrelor.

Acest curent reflectă tensiunile adânci dintre educația tradițională, revoluția digitală și schimbările socio-culturale din America post-pandemie. Rămâne de văzut dacă acest model produce antreprenori de durată sau doar o generație grăbită să „arda etapele” în numele eficienței și al ideologiei.