Alegerile prezidențiale din Polonia sunt urmărite cu mare atenție în întreaga Uniune Europeană, pe fondul ascensiunii extremei drepte în țări ca Ungaria și Slovacia, dar și în contextul revenirii lui Donald Trump în politica americană. Scrutinul prezidențial din Polonia este considerat un test de reziliență al populismului în Europa Centrală și de Est, transmite Bloomberg.
Polonia a devenit o piesă esențială în arhitectura de securitate a Uniunii Europene, fiind principalul coridor de transport pentru arme și ajutoare către Ucraina. A primit milioane de refugiați ucraineni și a investit masiv în propria apărare. În condițiile în care Trump își exprimă dorința de a încheia rapid războiul, eventual fără garanții solide pentru Kiev, Polonia privește cu îngrijorare la viitorul echilibrului strategic regional.
Pe lângă perspectiva militară, dacă un candidat cu o viziune de centru ar câștiga președinția, scrie Bloomberg, atunci Polonia – cea mai mare economie din UE din afara zonei euro, cu un PIB care a depășit 800 miliarde dolari – ar putea revendica un rol mai vizibil în afacerile europene. De altfel, Tusk a semnalat ambițiile geopolitice ale Poloniei în cursul unei vizite simbolice la Kiev, la care a participat, în luna mai, alături de liderii Germaniei, Franței și Marii Britanii.
Puterea în Polonia este, de principiu, un apanaj al premierului și al parlamentului. Președintele are câteva prerogative, cum ar fi numirea unor oficiali, ambasadori sau pe guvernatorul băncii centrale, și are, de asemenea, misiunea de a reprezenta țara la summituri NATO, aspecte considerate critice într-un context regional tensionat de războiul din Ucraina. Deși în mare parte ceremonială, funcția prezidențială din Polonia mai are și un rol-cheie: președintele poate bloca inițiative legislative prin veto. Tusk nu deține majoritatea de 60% în parlament, necesară pentru a anula cazurile în care Duda își exercită dreptul de veto, ceea ce a frânat unele inițiative cruciale, de la reducerea taxelor, până la protecția minorităților.
Îm mod special, reformele judiciare sunt o miză importantă în Polonia. Pe durata guvernării PiS, controlul politic asupra sistemului judiciar s-a intensificat, subminând independența instanțelor și provocând blocarea fondurilor UE. Tusk a reușit să deblocheze plățile europene prin angajamente privind statul de drept, însă implementarea legislației a fost stopată de Duda.
O eventuală victorie a lui Trzaskowski ar debloca reformele, consideră sursa citată. În schimb, o președinție Nawrocki ar prelungi impasul legislativ și ar oferi PiS o platformă de relansare politică în perspectiva alegerilor parlamentare din 2027.
În ultimele decenii, politica din Polonia s-a transformat într-o competiție între partide de dreapta — fie ele moderate, religioase, naționaliste sau extremiste. Acest lucru nu se va schimba prea curând. Statele Unite susțin candidatul conservator, ceea ce ar specula această linie tradițională. Totuși, un alt trend în dinamică începe să aibe relevanță geopolitică și modelează parcursul acestor alegeri. Atitudinea polonezilor față de Trump, și față de America în general, se schimbă rapid. Un studiu publicat la trei luni după preluarea funcției de către Trump arăta că doar 31% dintre polonezi sunt mulțumiți de starea relațiilor cu Statele Unite, o scădere de 49 de puncte procentuale față de 2023. Polonia a fost multă vreme una dintre cele mai pro-americane țări din Uniunea Europeană. Poate că nu mai este. Potrivit aceluiași studiu, citat de The Economist, proporția polonezilor care au o părere pozitivă despre America este la cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată.
În acest context, vizitele la Washington ale unora dintre candidați ar putea să nu se concretizeze în capital politic, în timp ce faptul că America susține fățiș un candidat conservator ar putea avea un impact mai mic decât se estima anterior.