Alegeri strânse în Polonia: Europa, în alertă pentru un nou șoc politic. Statele Unite susțin candidatul conservator

Turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Polonia s-a transformat într-un referendum asupra poziției acestei țări în Europa, o dezbatere națională cu privire la drepturile femeilor și despre sprijinul acordat Ucrainei vecine, tramsmite Bloomberg. Așa cum s-a întâmplat și în România, diviziunile sunt profunde, atât de profunde încât nu doar străzile sunt împărțite, ci și grupurile, familiile sau prietenii. Persoane și grupuri intră în conflict în funcție de candidatul preferat pentru alegerile prezidențiale de duminica aceasta. Cine va învinge duminică va influența decisiv direcția în care se îndreaptă Polonia, într-un scrutin cu implicații majore pentru un continent în care forțele politice disruptive sunt revigorate de revenirea lui Donald Trump.

Polonia are date economice de invidiat. Se estimează că PIB-ul va crește cu peste 3% în 2025 și 2026. PIB-ul pe cap de locuitor (ajustat la puterea de cumpărare) ar putea depăși Japonia anul acesta. Salariile s-au dublat în ultimul deceniu, iar inflația de bază e la cel mai scăzut nivel din 2020 încoace. Rezultatul alegerilor va arăta dacă una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din UE și cel mai mare contributor NATO (raportat la dimensiune) va rămâne un partener de încredere, într-un moment în care politicile comerciale și de securitate ale lui Trump pun presiune pe Europa. Viziunile diferite, potrivit modelului cunoscut deja din Germania sau România, animă spiritele și crează tensiuni puternice.

„Știu familii ca a mea, în care o jumătate susține un candidat, iar cealaltă jumătate îl sprijină pe celălalt”, spune Klaudia Koczyk, 33 de ani, care profită de o pauză în parc, pentru a-și lăsa gemenele nou-născute să doarmă puțin la soare, într-o zi de primăvară.

Gigantul auto chinez BYD ajunge în fața judecătorilor din Brazilia. Procurorii îl acuză trafic de persoane și condiții de muncă asemănătoare sclaviei

21:00

Contre la vârful UE pentru drepturile pasagerilor aerieni. Germania propune o compensație fixă de 300 de euro, Bruxelles se mai gândește

20:30

Sondajele arată că primarul Varșoviei, Rafal Trzaskowski, susținut de actuala coaliție de guvernare, este umăr la umăr cu Karol Nawrocki, candidatul sprijinit de partidul de opoziție Lege și Justiție (PiS), care a guvernat țara timp de opt ani și a avut frecvent conflicte cu aliații europeni ai Poloniei. În primul tur, desfășurat pe 18 mai, Trzaskowski a obținut doar un avantaj marginal, mai mic decât se așteptau analiștii.

Foto: Shutterstock

Miza: viitorul Poloniei în UE și NATO

Premierul Donald Tusk are nevoie de un aliat la președinție pentru a putea adopta legislația promisă la venirea sa la putere, în octombrie 2023, o ascensiune favorizată de un val de respingere a fostei guvernări PiS. Ca și în celelalte țări evocate, alegerile au devenit și un referendum asupra viitorului Poloniei: se vorbește despre locul său în Europa, despre drepturile femeilor, despre identitatea națională și, mai ales, despre sprijinul oferit Ucrainei.

„Avem cu adevărat două viziuni foarte diferite asupra viitorului Poloniei”, spune Agnieszka Kasinska-Metryka, profesoară de științe politice la Universitatea Jan Kochanowski din Kielce. „Aceste alegeri vor decide în ce fel de țară vor oamenii să trăiască”.

O eventuală înfrângere a lui Trzaskowski ar periclita eforturile de a readuce Polonia în centrul UE și de a debloca fonduri europene suplimentare. De asemenea, ar putea crea fisuri în fragila coaliție a lui Tusk, oferind PiS șansa unui reviriment la alegerile parlamentare din 2027.

Chiar dacă Tusk e încă respectat în afara țării pentru victoria sa asupra populismului, popularitatea sa internă e în scădere. Potrivit unui sondaj CBOS din aprilie, 50% dintre polonezi privesc negativ actuala coaliție de guvernare și doar 37% favorabil.

Statele Unite fac campanie pentru candidatul conservator

Sprijinul în creștere pentru candidații de dreapta a intensificat tensiunea în jurul acestui tur decisiv. Un vot pentru Nawrocki este perceput ca un risc de a frâna integrarea europeană. Aflat în vizită în Polonia în această săptămână, secretarul american pentru Securitate Internă, Kristi Noem, i-a îndemnat pe polonezi să-l voteze pe Nawrocki pentru a garanta relații apropiate cu administrația Trump.

Foto: Shutterstock

Un oraș divizat simbolizează Polonia de azi

În Kobylka, un oraș de aproximativ 20.000 de locuitori, în care se amestecă familii tinere, venite recent în localitate, și generații mai vechi, cu rădăcini adânci, Trzaskowski și Nawrocki au obținut fiecare câte 28% în primul tur, scrie Bloomberg.

Jacek Michalski, un antreprenor local de 59 de ani, a votat cu Nawrocki și va face la fel și acum. El consideră că Tusk promovează o politică „pro-germană” și că doar Nawrocki va pune Polonia pe primul loc, dezvoltând industriile și afacerile proprii.

„Poate vom asista la prăbușirea coaliției. Dacă nu ne vom crea singuri prosperitatea, Occidentul nu o va face în locul nostru”, spune el.

Progres economic, dar polarizare socială

Societatea poloneză e tot mai polarizată, tensiune alimentată de canale media partizane. Războiul din Ucraina, care inițial a unit polonezii, a devenit acum un subiect de diviziune în campanie.

Pentru unii alegători, schimbările promise de Tusk nu vin suficient de rapid, în special în privința legilor privind avortul sau dereglementarea economiei. Pentru alții, ritmul schimbărilor este prea rapid pentru o țară unde catolicismul conservator are rădăcini adânci.

„Viteza acestor schimbări e o problemă și este o problemă fără precedent”, afirmă fostul președinte Aleksander Kwaśniewski. „Pe teme precum imigrația, clima, drepturile LGBTQ+ sau Ucraina, opoziția câștigă teren. Oameni ca Trump, care folosesc argumente simple, indiferent dacă sunt adevărate sau nu, sunt mult mai eficienți”.

Două viziuni radical diferite

Trzaskowski, 53 de ani, fiul poliglot al unui cunoscut muzician de jazz, a fost europarlamentar din partea Platformei Civice și este cunoscut pentru sprijinul său față de drepturile LGBTQ+ și pentru dorința de a abroga una dintre cele mai restrictive legi ale avortului din Europa.

Nawrocki, 42 de ani, a intrat în cursă fără experiență politică, contestând imigrația și acuzându-l pe Tusk că aplică agenda ecologică a UE. În ultimele săptămâni, a fost acuzat că ar fi profitat de un bătrân de la care a cumpărat un apartament. În plus, scrie Bloomberg, el însuși a recunoscut că a participat în trecut la bătăi aranjate între galerii de fotbal.

Cheia: redistribuirea voturilor din turul I

Un factor crucial va fi, desigur, prezența la vot: se pune, deci, întrebarea dacă alegătorii pro-europeni se vor mobiliza în favoarea lui Trzaskowski, așa cum au făcut-o pentru Tusk, în urmă cu 19 luni. De asemenea, mulți se întreabă unde merg voturile lui Slawomir Mentzen, liderul de extremă dreapta, care a obținut 14,8% în primul tur.

Sylwia, o mamă cu trei copii care lucrează în afacerea familiei în Kobylka, a votat cu Mentzen, fiind dezamăgită de ambele partide mari. Prioritatea ei este costul vieții. Partidul Confederation, condus de Mentzen, promite tăieri de taxe și mai puțin sprijin pentru refugiații ucraineni.

„Mentzen e un om obișnuit, energic, a muncit mult – ca mine”, spune Sylwia, 40 de ani. În turul doi, probabil îl va vota pe Nawrocki.

În ciuda acestui sprijin indirect, Mentzen a refuzat să îl susțină oficial pe vreunul dintre cei doi candidați, chiar dacă Nawrocki i-a acceptat condițiile și a respins ideea aderării Ucrainei la NATO drept „fără sens”.

Unii spun că vor alege acum „răul cel mai mic”, după ce în primul tur au votat un candidat marginal. În alegerile parlamentare din 2023, mama intervievată în parc, de pildă, optase pentru Tusk, atrasă de promisiunile privind drepturile femeilor și costul vieții.

„Era clar că nu vor livra tot ce au promis, dar totuși mă așteptam la mai mult”, spune Koczyk, care va vota cu Trzaskowski după ce a văzut cum a făcut din Varșovia un oraș mai prietenos cu familiile. „Vreau o altă Polonie pentru fiicele mele. Dar pare încă un viitor foarte îndepărtat. Avem un val de dreapta și niciun semn de vremuri mai bune”.