Decizie istorică la Haga: Țările se pot da în judecată pentru daune climatice, inclusiv pentru emisiile din trecut

Curtea Internațională de Justiție de la Haga a luat o decizie istorică ce ar putea redefini lupta împotriva schimbărilor climatice: statele vor putea da în judecată alte țări pentru daune climatice, inclusiv cele cauzate de emisii istorice de gaze cu efect de seră. Prin această hotărâre, responsabilitatea pentru criza climatică capătă o dimensiune juridică fără precedent, oferind țărilor afectate de dezastre ecologice posibilitatea de a cere compensații directe de la marile economii poluatoare. Este un pas decisiv către recunoașterea oficială a răspunderii legale pentru distrugerea mediului, care ar putea declanșa un val de procese la scară globală.

Cu toate că verdictul nu are caracter obligatoriu, experții juridici atrag atenția asupra implicațiilor potențiale de amploare ale acestei opinii. Această decizie a fost salutată de statele cel mai expuse la schimbări climatice, care au apelat la instanță, frustrate de progresul lent la nivel global în combaterea fenomenului.

Sub presiunea insulelor din Pacific

Totul a pornit de la o echipă de tineri studenți în drept din insulele Pacificului, grav afectate de creșterea nivelului mării, care în 2019 au propus inițierea acestui proces fără precedent la CIJ. Unul dintre ei, Siosiua Veikune din Tonga, a fost prezent la Haga la anunțarea deciziei:

Comisia Europeană a finalizat evaluarea BID. România poate utiliza un nou mecanism de finanțare pentru domeniile strategice

13:56

Reuters: Incendiile de vegetație din Europa pun presiune pe piața asigurărilor și evidențiază lipsa protecției împotriva riscurilor climatice

12:31

„Sunt fără cuvinte. E un moment incredibil. Simt o avalanșă de emoții. Este o victorie pe care o ducem cu mândrie acasă, în comunitățile noastre,” a spus tânărul.

Flora Vano, din statul insular Vanuatu – considerat cel mai vulnerabil la fenomene meteorologice extreme –, a adăugat:

„Diseară voi dormi mai liniștită. Curtea a recunoscut ce am trăit – suferințele noastre, reziliența noastră și dreptul la viitor.” „Aceasta nu e doar o victorie pentru noi, ci pentru toate comunitățile care luptă să fie ascultate.”

Miercuri, guverne și activiști climatici au venit la Haga pentru a asculta opinia CIJ. Având jurisdicție globală, instanța este considerată cel mai înalt for de justiție la nivel mondial. Juriștii avertizează că această interpretare poate fi folosită curând inclusiv în instanțe naționale din afara structurii CIJ.

Perspectiva compensațiilor pentru emisii istorice

Militanții pentru mediu și avocații specializați speră ca această decizie să conducă la compensații din partea statelor care au consumat cei mai mulți combustibili fosili și sunt responsabile pentru cea mai mare parte a încălzirii globale. Multe state cu venituri mici au susținut demersul, acuzând că țările dezvoltate nu respectă promisiunile anterioare privind combaterea crizei climatice.

Statele dezvoltate, inclusiv Regatul Unit, au susținut că acordurile actuale, precum Acordul de la Paris din 2015, ar fi suficiente și că nu e nevoie de obligații juridice suplimentare. Instanța a respins însă acest argument.

Judecătorul Iwasawa Yuji a subliniat că dacă națiunile nu stabilesc planuri cât mai ambițioase pentru combaterea schimbărilor climatice, acest fapt constituie o încălcare a promisiunilor din Acordul de la Paris. Mai mult, legea internațională generală se aplică și statelor care nu sunt semnatare sau doresc să se retragă din Acord, inclusiv SUA, scrie BBC.

Hotărârea instanței și implicația practică

Decizia CIJ este consultativă, dar anterior guvernele au pus în aplicare recomandări similare, cum s-a întâmplat când Marea Britanie a acceptat să retrocedeze Insulele Chagos statului Mauritius.

„Aceasta este o piatră de hotar din perspectivă juridică,” a declarat Joie Chowdhury, Senior Attorney la CIEL.
„Instanța a depășit tiparele de până acum și a afirmat: cei care suferă din cauza devastărilor climatice au dreptul la reparații, inclusiv compensație,” a adăugat ea.

Un purtător de cuvânt al Casei Albe a transmis:

„Președintele Trump și întreaga Administrație sunt dedicați să pună America pe primul loc și să prioritizeze interesele cetățenilor americani.”

Cine poate cere despăgubiri? Exemple din Pacific

Instanța a precizat că națiunile aflate în curs de dezvoltare pot solicita daune pentru consecințe precum distrugerea infrastructurii și a locuințelor. În cazurile unde nu se poate restaura o parte din țară, guvernul poate cere compensație. Acest lucru ar putea apărea după un eveniment meteo extrem, dacă se poate demonstra că a fost provocat de schimbările climatice, urmând ca fiecare caz să fie analizat individual.

Stephanie Robinson, avocatul care a reprezentat Insulele Marshall, a spus:

„Aceasta e o victorie enormă pentru statele vulnerabile. Este o reușită enormă pentru Vanuatu, care a condus această cauză și va schimba scena advocacy-ului climatic.”

Nu există o estimare clară a sumelor pe care le-ar putea plăti o țară în cazul unor cereri reușite. O analiză publicată în Nature arăta însă că, între 2000 și 2019, pierderile generate de schimbările climatice s-au ridicat la 2.8 trilioane de dolari – echivalentul a 16 milioane de dolari pe oră.

În audierile din decembrie, zeci de locuitori ai Pacificului au relatat cum au fost strămutați din cauza creșterii nivelului mării. Insulele Marshall au subliniat că adaptarea la schimbările climatice le-ar costa 9 miliarde de dolari.

„Aceasta e o sumă pe care Insulele Marshall nu o au. Problema nu a fost cauzată de ei, dar acum sunt nevoiți să ia în calcul relocarea capitalei,” a transmis Robinson.

În 2015, Ciclonul Pam a provocat distrugerea a 276,000 de locuințe în Vanuatu și a șters două treimi din PIB-ul arhipelagului.

Companii, sub lupa justiției climatice

Curtea a stabilit că guvernele sunt răspunzătoare și pentru impactul climatic al companiilor aflate pe teritoriul lor. Subvenționarea industriei combustibililor fosili sau aprobarea de noi licențe pentru petrol și gaze ar putea fi contrare obligațiilor legale ale statelor.

Statele în curs de dezvoltare au început deja să exploreze noi procese pentru compensații istorice, invocând recentul verdict, împotriva economiilor dezvoltate și cu emisii mari. Dacă un stat dorește să ceară CIJ o decizie asupra compensațiilor, poate face acest lucru doar împotriva celor care recunosc jurisdicția Curții, precum Regatul Unit, dar nu SUA sau China. Totuși, procesele pot fi introduse și în alte instanțe, naționale sau internaționale, folosindu-se de această opinie a CIJ.

Joie Chowdhury de la CIEL a explicat că unele țări ar putea prefera să deschidă dosare acolo unde adversarele lor sunt sub jurisdicția instanțelor respective (de exemplu, tribunale federale din SUA).

Limitele aplicării și rolul geopoliticii

Harj Narulla, avocat specializat în litigii climatice, a declarat că CIJ depinde de respectarea verdictei de către state: „[CIJ] este o instituție supusă geopoliticii – se bazează pe respectarea de către state a judecății sale, nu dispune de poliție proprie.”