Prima țară din lume care a devenit de nelocuit. Exodul a început, populația fuge pe capete

Prima țară din lume care devine de nelocuit. Tuvalu, un mic stat insular din Pacificul de Sud cu doar aproximativ 10.600 de locuitori și o altitudine maximă de cinci metri deasupra nivelului mării, se confruntă cu o realitate cruntă: țara este pe punctul de a deveni nelocuibilă. Creșterea nivelului mării amenință fizic acest arhipelag, iar valurile care se apropie reprezintă un pericol ce nu mai poate fi oprit.

În ultimele săptămâni, mai mult de jumătate din populația țării a început deja să își pregătească relocarea. Mai exact, peste 5.000 de tuvaleni au solicitat vize speciale pentru a putea emigra în Australia, țara care, conștientă de situația gravă, a lansat un program de protecție climatică dedicat exclusiv acestei națiuni.

O inițiativă unică și istorică

Guvernul australian a creat un sistem de relocare care oferă 280 de vize anual tuvalenilor, acest program începând oficial în 25 iulie 2025, scrie abc.net.au. Deși numărul vizelor oferite pare mic în comparație cu întreaga populație, acest ritm susținut de solicitări indică faptul că în următoarele decenii majoritatea locuitorilor Tuvalului ar putea deveni rezidenți ai Australiei.

Sam Altman finanțează o pastilă pentru un creier mai tânăr

22:07

Bursa de Valori din Republica Moldova, lansată oficial. Un pas spre integrarea europeană

21:37

Premierul Tuvalului, Feleti Teo, a menționat într-un discurs la Conferința ONU pentru Oceane de la Nisa, din iunie, dilema cu care se confruntă în planificarea răspunsului guvernamental:

„Construim strategii pentru dezvoltare și servicii publice, dar realitatea îmi arată că țara noastră riscă să dispară.”

O mutare internă a populației este imposibilă, deoarece terenul plat și lipsa unor zone mai înalte nu oferă refugiu sigur.

Insulele condamnate la scufundare

Arhipelagul Tuvalu este format din nouă insule, toate vulnerabile în fața creșterii nivelului mării. Estimările savanților arată că până în 2100, 95% din teritoriul Tuvalului va fi sub ape în timpul mareelor înalte. Situația nu este unică: alte insule din Pacificul de Sud se confruntă cu amenințări similare, iar efectele schimbărilor climatice se vor resimți și în alte părți ale lumii, inclusiv în Europa, unde până la sfârșitul secolului, zone locuite din Germania ar putea dispărea parțial sub ape.

Regiunea Pacificului de Sud, un epicentru al expansiunii apelor

Pacificul de Sud este unul dintre cele mai expuse zone la criza climatică globală. Creșterea accelerată a nivelului oceanului nu le permite locuitorilor doar să-și părăsească casele, ci le șterge orice speranță de revenire. În ciuda acestui fapt, mulți tuvaleni trăiesc cu visul revenirii pe pământurile natale:

„Am venit în Australia să lucrăm, dar ne dorim să ne întoarcem la pensie în Tuvalu. Sper să mai existe atunci,” mărturisește cu nostalgie Tupa, un tuvalean stabilit în străinătate.

Programul de vize pentru refugiați climatici din Australia

Programul australian destinat cetățenilor Tuvalu este primul de acest gen la nivel mondial, oferind o cale legală pentru migrație cauzată de schimbările climatice. La doar patru zile după deschiderea înscrierilor, peste 3.100 de persoane s-au înscris în tragerea la sorți pentru aceste vize, reprezentând aproape o treime din populația întregii țări.

Departamentul Afacerilor Externe al Australiei a declarat că această inițiativă reflectă recunoașterea impactului devastator pe care schimbările climatice îl au asupra mijloacelor de trai, siguranței și bunăstării populațiilor cele mai vulnerabile din Pacific.

Provocări pentru comunitatea tuvaleană și Australia

Cu toate acestea, există temeri legate de exodul masiv de tineri și specialiști, ceea ce ar putea destabiliza viitorul Tuvalului. John Connell, geograf la Universitatea din Sydney, a atras atenția că micile state insulare nu au multe locuri de muncă, iar unele sectoare, cum ar fi agricultura, sunt dificil de practicat, iar pescuitul, deși promițător, nu generează multe oportunități de angajare.

Contribuția Australiei la securitatea Tuvalului

Prin acordul Falepili Union semnat în 2024, Australia s-a angajat să susțină Tuvalu în fața dezastrelor naturale, pandemiilor și agresiunilor militare. Premierul Feleti Teo a declarat că este pentru prima dată când o țară s-a angajat oficial să acorde ajutor Tuvalului în momente critice, precum și să recunoască continuarea suveranității statului, chiar dacă schimbările climatice vor afecta teritoriul.

Totuși, în baza acestui acord, Australia va avea un cuvânt de spus în orice alte acorduri de securitate pe care Tuvalu le va încheia cu alte țări, ceea ce a stârnit unele îngrijorări privind suveranitatea.

Viitorul unei națiuni pe muchie de cuțit

Tuvalu face parte dintr-un grup restrâns de 12 state care încă mențin relații diplomatice oficiale cu Taipei, nu cu Beijingul.

Premierul australian Anthony Albanese a afirmat anul trecut că țara sa împărtășește o viziune comună pentru o regiune a Pacificului „pașnică, stabilă, prosperă și unită.” El susține că acest program arată că partenerii din Pacific pot conta pe Australia ca un aliat autentic.

Pe măsură ce valurile amenință să acopere pentru totdeauna insulele Tuvalu sau să le facă nelocuibile, miza devine mai clară: astăzi, o națiune se pregătește să plece, iar lumea urmărește evoluția uneia dintre primele victime ale schimbărilor climatice globale.