Deficitul bugetar al României s-a redus spectaculos. Statul a tăiat peste 32 de miliarde de lei din deficit, în doar patru luni

Finanțele publice ale României au înregistrat una dintre cele mai importante corecții din ultimii ani, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. După primele patru luni din 2026, deficitul bugetar a coborât la 1,17% din Produsul Intern Brut, față de 2,92% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut.

În termeni nominali, deficitul s-a redus de la aproape 56 de miliarde de lei la 23,95 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o îmbunătățire de peste 32 de miliarde de lei. Autoritățile consideră că este una dintre cele mai consistente ajustări fiscale realizate de România după aderarea la Uniunea Europeană. Datele arată că procesul de consolidare bugetară este susținut atât de creșterea veniturilor fiscale, cât și de reducerea unor categorii importante de cheltuieli, în timp ce investițiile publice continuă într-un ritm ridicat.

Schimbare majoră față de ultimii ani

Evoluția deficitului evidențiază o modificare importantă a traiectoriei bugetare. Dacă în primele patru luni din 2024 deficitul ajungea la 3,24% din PIB, iar în 2025 se situa la 2,92%, în acest an indicatorul a coborât la doar 1,17%.

Sectoare întregi intră în dificultate. Disponibilizări, insolvențe și hoteluri scoase la vânzare, semnalele de alarmă din economia României

15:34

Cinci state UE cer măsuri comerciale mai dure împotriva Chinei. Bruxelles-ul este presat să apere industria europeană

12:17

Ministerul Finanțelor subliniază că ajustarea nu reprezintă doar o fluctuație temporară, ci rezultatul unui proces mai amplu de disciplină fiscală și control al cheltuielilor.

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat că România transmite astfel un semnal important de credibilitate către investitori și instituțiile financiare internaționale.

Potrivit acestuia, stabilitatea fiscală este esențială pentru relansarea economiei și pentru menținerea încrederii piețelor într-o perioadă marcată de provocări economice și politice.

Veniturile statului au crescut cu 12%

Una dintre principalele explicații pentru reducerea deficitului este creșterea consistentă a veniturilor bugetare.

În perioada ianuarie-aprilie 2026, statul a încasat venituri totale de 223,83 miliarde de lei, cu 12% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu jumătate de punct procentual.

Cele mai importante contribuții au venit din TVA, impozitul pe salarii și venit, precum și din contribuțiile sociale.

Ministerul Finanțelor consideră că evoluția reflectă atât efectele măsurilor fiscale introduse în 2025, cât și o îmbunătățire graduală a colectării și conformării fiscale.

TVA-ul și impozitele au adus mai mulți bani la buget

Încasările nete din TVA au urcat la 47,8 miliarde de lei, înregistrând un avans de 22,4% comparativ cu aceeași perioadă din 2025.

Creșterea este explicată atât prin modificarea cotelor de TVA prevăzută de legislația fiscală adoptată anul trecut, cât și printr-o colectare mai eficientă.

De asemenea, veniturile din impozitul pe salarii și venit au ajuns la aproape 24 de miliarde de lei, în creștere cu 21,8%.

Un avans spectaculos a fost înregistrat la impozitul pe dividende, care a crescut cu 47%, dar și în cazul încasărilor aferente Declarației unice, unde majorarea a depășit 270%.

Contribuțiile sociale au însumat 73,66 miliarde de lei, cu 8,8% peste nivelul raportat în primele patru luni ale anului trecut.

Cheltuielile statului au scăzut pentru prima dată după mulți ani

Pe lângă majorarea veniturilor, execuția bugetară evidențiază și o reducere a cheltuielilor totale.

Acestea au însumat 247,79 miliarde de lei, cu 3,2% mai puțin decât în perioada similară din 2025. Ca procent din PIB, cheltuielile au coborât de la 13,4% la 12,1%.

Ministerul Finanțelor arată că ajustarea s-a concentrat în principal asupra cheltuielilor curente ale statului, fără afectarea proiectelor de investiții și a programelor finanțate din fonduri europene.

Salariile bugetarilor și asistența socială au cântărit mai puțin în buget

Cheltuielile de personal au totalizat 54,66 miliarde de lei, fiind cu aproape două miliarde de lei mai mici decât în aceeași perioadă a anului trecut. Reducerea a fost influențată de limitarea unor sporuri și de măsurile de control al cheltuielilor salariale adoptate în ultimul an.

În același timp, cheltuielile cu asistența socială au scăzut cu 1,6%, până la 84,25 miliarde de lei, în contextul aplicării unor măsuri fiscal-bugetare introduse prin legislația adoptată în 2025.

Au existat însă și categorii unde cheltuielile au crescut. Spre exemplu, costurile cu bunurile și serviciile au urcat cu 5,3%, în principal din cauza plăților mai mari efectuate în sistemul de sănătate.

Investițiile publice rămân la un nivel ridicat

Unul dintre elementele evidențiate de autorități este faptul că reducerea deficitului nu a fost realizată prin tăierea investițiilor.

Cheltuielile pentru investiții au ajuns la peste 31 de miliarde de lei în primele patru luni ale anului. Aproape 76% din această sumă a fost finanțată prin fonduri europene și prin programele aferente Planul Național de Redresare și Reziliență.

Mai mult, plățile pentru proiectele susținute din fonduri europene și PNRR au crescut cu peste 34% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Ministerul Finanțelor apreciază că această schimbare de structură permite menținerea unui nivel ridicat al investițiilor fără presiuni suplimentare asupra bugetului de stat.

Fondurile europene devin principalul motor al investițiilor

Sumele rambursate de Uniunea Europeană și donațiile primite au totalizat 17,83 miliarde de lei, cu 26,4% mai mult decât în perioada similară din 2025.

Autoritățile susțin că fondurile europene contribuie decisiv la susținerea economiei într-o perioadă în care consumul intern este mai slab, iar costurile de finanțare rămân ridicate.

Potrivit lui Alexandru Nazare, aproximativ trei sferturi din investițiile publice sunt finanțate în prezent din surse europene, ceea ce reprezintă o schimbare importantă față de anii anteriori.

Dobânzile la datoria publică rămân o provocare

Deși deficitul s-a redus considerabil, costurile generate de datoria publică continuă să reprezinte o presiune semnificativă asupra finanțelor statului.

Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 23,68 miliarde de lei, cu peste 3,2 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.

Ministerul Finanțelor explică această evoluție prin nivelul ridicat al deficitelor acumulate în anii precedenți și prin condițiile mai restrictive de finanțare de pe piețele internaționale.

Pentru întregul an 2026, obiectivul autorităților rămâne reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB. Guvernul consideră că menținerea disciplinei fiscale, accelerarea absorbției fondurilor europene și continuarea investițiilor reprezintă elementele-cheie pentru atingerea acestei ținte și pentru consolidarea stabilității economice a României.