DNA: Mita nu se pierde, se mută în factură. Ce arată unul dintre cele mai mediatizate dosare anticorupție

O tabletă, un mesaj afișat pe ecran și o conversație purtată fără ca suma solicitată să fie rostită. Acesta este mecanismul descris în declarația aflată la dosarul Waldevar Energy, în care DNA investighează o presupusă mită de 450.000 de euro plus TVA într-un contract pentru construirea unui sistem de stocare a energiei la Gheorgheni.

Potrivit procurorilor, suma ar fi reprezentat 2% din valoarea unui contract semnat în iulie 2026 între două societăți. Tribunalul București a dispus pe 26 septembrie arestarea preventivă pentru 30 de zile a două persoane cercetate în cauză, iar DNA a făcut publice acuzațiile pe 27 septembrie. Dosarul readuce în atenție o zonă mai puțin vizibilă a fenomenului de corupție: relațiile dintre companii private. DNA susține că astfel de practici nu produc efecte exclusiv asupra firmelor implicate. O mită plătită pentru obținerea unui contract sau pentru favorizarea unei companii poate deveni, în viziunea procurorilor, un cost pe care societatea încearcă ulterior să îl recupereze prin prețuri mai mari, materiale mai ieftine sau diminuarea calității lucrărilor.

Mita de 450.000 de euro, cerută printr-un mesaj pe tabletă

Potrivit declarației proprietarului Waldevar Energy, Leon-Ion Arhire, consultată de Mediafax și reflectată în documentele dosarului, întâlnirea în care ar fi fost formulată solicitarea s-ar fi desfășurat în curtea companiei.

Leul intră într-o nouă zonă de volatilitate: euro a ajuns la 5,3447 lei. BNR trebuie să echilibreze cursul, dobânzile și rezervele

14:16

Piața asigurărilor crește cu 15%, dar RCA rămâne pe pierdere: șoferii plătesc mai mult pentru polițe

12:01

Arhire susține că Gregor Hudohmet, director al GEN-I Sonce, l-ar fi chemat la aproximativ 50 de metri de hală, lângă un gard metalic. Potrivit declarației, Hudohmet i-ar fi înmânat o tabletă și un stilou, iar pe ecran era afișat un mesaj prin care i se solicita un comision de 2%, raportat la o înțelegere anterioară cu Cristian Theodor Dragomir.

Proprietarul Waldevar a declarat că trebuia să răspundă tot în scris, pe tabletă, fără să discute verbal despre solicitare. După ce ar fi confirmat că înțelegerea rămâne valabilă, discuția s-ar fi mutat asupra modului în care urma să fie efectuată plata.

Din perspectiva anchetei, această modalitate de comunicare este relevantă tocmai prin caracterul său neobișnuit. Nu este vorba despre o simplă conversație telefonică sau despre un mesaj transmis de pe un telefon care ar putea rămâne în istoricul unei aplicații, ci despre un text afișat temporar pe un dispozitiv.

Totuși, mecanismul presupusei mite nu se bazează exclusiv pe această declarație. Procurorul a susținut în instanță că afirmațiile denunțătorului sunt coroborate cu înregistrări ambientale existente în dosar.

DNA susține că plata ar fi urmat să fie mascată printr-un contract

Comunicatul DNA din 27 septembrie oferă un alt element important al anchetei. Procurorii susțin că suma de 450.000 de euro plus TVA ar fi urmat să fie plătită de societatea prestatoare către o altă companie, în baza unui contract de recomandare, cu un comision de succes.

Potrivit DNA, documentul ar fi fost întocmit la 24 august 2026 și ar fi avut rolul de a disimula destinația reală a banilor. Procurorii spun că cercetările vizează stabilirea tuturor împrejurărilor, persoanelor implicate și a participației fiecăreia.

În acest context, ancheta nu privește doar presupusa solicitare a banilor, ci și mecanismul comercial prin care aceștia ar fi trebuit să circule.

Contractul de la originea disputei este legat de un proiect energetic dezvoltat la Gheorgheni. GEN-I Sonce anunțase construirea unui sistem de stocare a energiei în baterii cu o capacitate de 55 MW și 220 MWh. Contractul EPC pentru proiect fusese semnat de reprezentanții celor două companii.

DNA: O mită între firme poate ajunge să fie plătită, indirect, de clienți

Argumentul economic central prezentat de DNA în fața Tribunalului București este că o presupusă mită între companii private nu trebuie privită doar ca o problemă comercială între cele două societăți.

Potrivit procurorului, dacă o companie suportă un astfel de cost ascuns, acesta poate fi transferat ulterior în activitatea economică. DNA a indicat trei mecanisme: majorarea prețurilor facturate, folosirea unor materiale mai ieftine și reducerea calității lucrărilor.

Într-un proiect energetic sau de infrastructură, consecințele pot depăși relația dintre beneficiar și prestator. Procurorul a susținut că diminuarea calității lucrărilor sau materialelor poate ajunge, în anumite situații, să afecteze inclusiv viața, sănătatea și siguranța cetățenilor. Aceasta este poziția acuzării în procedura privind măsurile preventive, nu o constatare definitivă a instanței asupra faptelor din dosar.

Din perspectivă economică, argumentul DNA pleacă de la ideea că mita poate funcționa asemenea unui cost suplimentar care nu apare transparent în prețul unui contract. Dacă acest cost este recuperat ulterior prin prețuri, calitate sau alte componente ale proiectului, efectul economic se poate extinde dincolo de compania care a plătit suma.

Un proiect energetic de 55 MW și 220 MWh

Cazul este relevant și prin natura proiectului aflat în spatele contractului. GEN-I Sonce anunțase în august că proiectul de la Gheorgheni reprezenta cel mai mare proiect al său aflat atunci în construcție în România. Sistemul urma să aibă o capacitate de stocare de 220 MWh și o putere de 55 MW.

Astfel de instalații sunt utilizate pentru stocarea energiei și gestionarea diferențelor dintre producție și consum. În cazul de față, însă, proiectul a ajuns în atenția publică nu prin caracteristicile tehnice, ci prin ancheta de corupție care vizează relația dintre companiile implicate.

După apariția informațiilor despre anchetă, GEN-I a transmis că are toleranță zero față de corupție și orice conduită ilegală. Compania a precizat că aflase din presă despre reținerea și procedurile judiciare și că, la acel moment, nu primise informații oficiale detaliate de la autoritățile române.

Pe 28 septembrie, boardul GEN-I a anunțat că a dispus un audit al proiectului de la Gheorgheni și că analizează inclusiv posibilitatea ca proiectul să fie pus în așteptare până la clarificarea situației. Compania a anunțat, de asemenea, numirea unei conduceri interimare la GEN-I Sonce.

DNA își extinde atenția asupra corupției din mediul privat

Dosarul Waldevar se înscrie într-o direcție pe care DNA a inclus-o explicit în strategia sa de activitate.

În raportul privind activitatea din 2025, DNA a indicat drept obiectiv creșterea eficienței în investigarea faptelor de corupție în mediul privat, inclusiv a celor legate de tranzacții economice internaționale. Instituția leagă această abordare de investigațiile financiare, identificarea produsului infracțiunii și prevenirea reinvestirii banilor proveniți din corupție în economia reală.

DNA a anunțat, de asemenea, că a obținut certificarea unui sistem de management anti-mită conform standardului ISO 37001:2016. Sistemul include componente privind prevenirea corupției, evaluarea riscurilor, controalele și cooperarea judiciară.

Direcția este relevantă pentru companii deoarece anchetele anticorupție nu mai sunt privite exclusiv prin prisma interacțiunii dintre mediul privat și funcționari publici. Tranzacțiile comerciale dintre societăți pot deveni, la rândul lor, obiectul unor investigații atunci când procurorii suspectează că prețul unui contract include un avantaj ilicit.

94% dintre companiile românești consideră corupția răspândită

Percepția mediului de afaceri indică o problemă mai largă decât cazul individual de la Gheorgheni.

Potrivit Raportului Comisiei Europene privind statul de drept din 2026, 94% dintre companiile din România consideră că fenomenul corupției este larg răspândit, comparativ cu 65% la nivelul Uniunii Europene. În același timp, 73% dintre firmele românești spun că fenomenul reprezintă o problemă atunci când fac afaceri, față de 37% în UE.

Datele provin din sondajele europene privind percepția asupra corupției și măsoară percepții, nu numărul efectiv de cazuri de mită descoperite sau confirmate de instanțe.

Raportul Comisiei Europene mai arată că 37% dintre companiile din România au declarat că fenomenul corupției le-a împiedicat, în ultimii trei ani, să câștige o licitație publică sau un contract de achiziții. La nivelul UE, indicatorul este de 35%.

În acest context, corupția este prezentată nu doar ca o problemă penală, ci și ca un factor care poate distorsiona concurența și accesul la contracte.

Competiția și prețurile, printre efectele urmărite de anchetatori

Argumentația DNA din dosarul Waldevar pornește tocmai de aici: dacă avantajul comercial este obținut prin corupție, compania care plătește poate dobândi un avantaj în raport cu competitorii care respectă regulile.

Pe termen scurt, o astfel de practică poate modifica rezultatul unei tranzacții. Pe termen mai lung, susține acuzarea, costul poate fi transferat către client sau către beneficiarii finali prin prețuri mai mari ori prin reducerea costurilor de execuție.

Pentru sectoare precum energia, construcțiile sau infrastructura, problema este cu atât mai relevantă cu cât contractele pot avea valori mari și proiectele pot produce efecte pe perioade lungi.

Cazul Waldevar oferă, astfel, o perspectivă asupra modului în care procurorii încearcă să urmărească nu doar banii presupus solicitați, ci și efectele economice pe care o asemenea schemă le-ar putea produce.

Ce se întâmplă în continuare în dosarul Waldevar

Gregor Hudohmet este cercetat pentru luare de mită, iar Cristian Theodor Dragomir pentru complicitate la luare de mită, potrivit DNA. Tribunalul București a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile pe 26 septembrie. Ancheta este în desfășurare, iar procurorii spun că verifică toate împrejurările și persoanele implicate.

Cei doi beneficiază de prezumția de nevinovăție. Acuzațiile prezentate de DNA în procedura privind măsurile preventive

reprezintă susținerea acuzării și nu constituie o hotărâre definitivă privind vinovăția.

Dincolo de rezultatul juridic al dosarului, cazul pune în discuție o temă economică importantă: costul corupției nu este întotdeauna vizibil în momentul în care presupusa mită este cerută sau plătită. Dacă mecanismul descris de procurori este confirmat de anchetă și, ulterior, de instanțe, costul unei astfel de practici poate fi transferat în prețuri, în calitatea lucrărilor sau în poziția competitorilor de pe piață.