Leul intră într-o nouă zonă de volatilitate: euro a ajuns la 5,3447 lei. BNR trebuie să echilibreze cursul, dobânzile și rezervele

Leul a înregistrat vineri, 2 octombrie, una dintre cele mai puternice deprecieri din ultimii ani, după ce BNR a anunțat un curs de referință de 5,3447 lei pentru un euro. Creșterea față de ziua precedentă este de 6,7 bani, respectiv 1,27%, iar noul nivel reprezintă un maxim istoric. Mișcarea confirmă tensiunea acumulată pe piața valutară în ultimele zile, după ce euro depășise deja pragul de 5,34 lei pe piața interbancară.

Presiunea nu s-a limitat la moneda europeană. Dolarul a urcat la 4,7519 lei, lira sterlină la 6,2764 lei, iar francul elvețian la 5,7347 lei. În același timp, gramul de aur a ajuns la 639,20 lei. Evoluția indică o depreciere generalizată a leului, într-un moment în care piețele urmăresc atât situația politică și fiscală a României, cât și evaluarea de rating pregătită de S&P Global Ratings.

Euro trece de 5,34 lei, după o zi de presiune pe piața interbancară

Cursul oficial de vineri vine după o mișcare puternică înregistrată joi pe piața interbancară. Euro a pornit de la nivelul oficial de 5,2777 lei și a urcat în cursul după-amiezii până la 5,3459 lei, înainte ca BNR să stabilească vineri noul curs de referință.

DNA: Mita nu se pierde, se mută în factură. Ce arată unul dintre cele mai mediatizate dosare anticorupție

13:22

Piața asigurărilor crește cu 15%, dar RCA rămâne pe pierdere: șoferii plătesc mai mult pentru polițe

12:01

Prin urmare, saltul de vineri nu reprezintă o mișcare izolată, ci confirmarea oficială a unei presiuni care se manifestase deja în piață.

În același timp, faptul că toate principalele valute au crescut în raport cu leul arată că problema nu este doar o apreciere internațională a euro. Francul elvețian a avansat cu 2,60%, dolarul cu 1,61%, iar lira sterlină cu 1,55%, ceea ce indică o slăbire generală a monedei naționale.

O parte din mișcare este explicată și de contextul internațional, în condițiile în care activele considerate de refugiu au beneficiat de interes mai mare din partea investitorilor. Însă amplitudinea deprecierii leului reflectă și factori specifici României.

BNR caută echilibrul dintre curs și dobânzi

Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a descris joi situația drept „un moment complicat” și a explicat că banca centrală încearcă să găsească un echilibru între evoluția cursului de schimb și cea a dobânzilor. Potrivit acestuia, deciziile privind lichiditatea din piață au efecte atât asupra finanțării economiei, cât și asupra finanțării bugetului.

Mesajul BNR este important deoarece banca centrală are la dispoziție mai multe instrumente, însă fiecare vine cu costuri.

Intervențiile pe piața valutară pot limita deprecierea leului, dar presupun utilizarea rezervelor valutare. Creșterea dobânzilor poate susține moneda națională, însă în același timp scumpește creditarea și poate apăsa suplimentar asupra unei economii care traversează o perioadă dificilă. Lăsarea cursului să se ajusteze reduce presiunea asupra rezervelor, dar poate alimenta inflația și poate majora costurile pentru debitorii și companiile expuse la valută.

BNR a transmis, de asemenea, că nu vede deocamdată suficiente elemente pentru a vorbi despre o tendință clară și permanentă de depreciere a leului, ci despre o perioadă cu volatilitate mai ridicată. Suciu a arătat că actualul context politic și economic face dificilă menținerea unor variații reduse atât ale cursului, cât și ale dobânzilor.

Rezervele valutare au scăzut cu 4,8 miliarde de euro în septembrie

Presiunea asupra BNR vine și într-un moment în care rezerva valutară a României s-a redus semnificativ.

La sfârșitul lunii septembrie, rezervele valutare se situau la 60,06 miliarde de euro, față de 64,865 miliarde de euro la sfârșitul lunii august, o diminuare de aproximativ 4,8 miliarde de euro într-o singură lună.

Dan Suciu nu a precizat dacă rezerva a fost utilizată în mod direct pentru susținerea leului, arătând că BNR nu comentează intervențiile valutare. El a menționat însă că în septembrie au existat și plăți importante de datorii, astfel că evoluția rezervelor trebuie privită în contextul mai larg al operațiunilor valutare ale statului.

Nivelul rezervelor devine astfel unul dintre elementele importante în ecuația cursului. BNR trebuie să decidă cât de multă presiune acceptă să absoarbă prin curs și câtă presiune este dispusă să preia prin lichiditate și dobânzi.

Ratingul S&P și incertitudinea politică apasă asupra pieței

Evoluția leului are loc în aceeași zi în care S&P Global Ratings urma să publice evaluarea privind ratingul suveran al României. România se află la nivelul BBB-/A-3, ultima treaptă din categoria investment grade, cu perspectivă negativă. Înaintea deciziei, agențiile și analiștii au urmărit în special capacitatea autorităților de a continua consolidarea fiscală și de a reduce deficitul.

Contextul politic este unul complicat. La 30 septembrie, Siegfried Mureșan nu a obținut votul de încredere pentru formarea guvernului, ceea ce a prelungit perioada de incertitudine politică. Reuters a indicat că blocajul politic și acumularea rapidă a datoriei au amplificat presiunea asupra leului și asupra costurilor de finanțare ale României.

Înaintea evaluării, Dan Suciu a indicat însă și elementele care, în opinia sa, pot susține o evaluare favorabilă, respectiv scăderea inflației și reducerea deficitului bugetar. Decizia efectivă a S&P este un factor separat și trebuie analizată după publicarea oficială a raportului.

Cine suportă costul unui leu mai slab

Primul canal prin care deprecierea se poate transmite în economie este reprezentat de prețuri. Produsele importate, componentele industriale, energia și numeroase bunuri de consum sunt influențate direct sau indirect de cursul valutar. Dacă deprecierea se menține, o parte din această creștere a costurilor poate ajunge în prețurile finale.

Un leu mai slab pune presiune și asupra datoriei publice denominate în valută. Pentru stat, fiecare procent de depreciere majorează valoarea în lei a obligațiilor externe sau în valută. Impactul exact depinde de structura și soldul datoriei, precum și de evoluția simultană a dobânzilor și a cursului.

Pentru populație, efectul este diferit în funcție de moneda în care sunt denominate veniturile și datoriile. Persoanele cu credite în euro sau cu alte obligații în valută suportă un cost mai mare în lei pentru aceeași sumă datorată în moneda străină. Cei care au cheltuieli legate de bunuri sau servicii cotate în euro resimt, de asemenea, deprecierea.

Companiile sunt afectate diferit. Importatorii care cumpără în euro și încasează în lei văd o creștere a costurilor, în timp ce exportatorii pot beneficia temporar de un avantaj de curs, dacă își încasează veniturile în valută și au o parte importantă a costurilor în lei.

Pentru BNR, problema este că niciuna dintre variante nu este lipsită de costuri: apărarea mai fermă a cursului consumă resurse și poate necesita condiții monetare mai restrictive, în timp ce o depreciere mai rapidă poate alimenta inflația și poate majora costurile în economie.