Dobânzile la credite urcă puternic din toamnă: IRCC la un nivel record, ROBOR în creștere

Începând cu 1 octombrie 2025, milioane de români care au credite legate de IRCC vor simți direct în buzunar efectele celui mai mare salt din istoria acestui indice. Pentru un credit standard, asta înseamnă sute de lei în plus la rata lunară, iar finalul de an promite și explozia ROBOR, ce va scumpi suplimentar împrumuturile.

IRCC atinge un record istoric, iar dobânzile la credite urcă drastic

Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC), pe baza căruia se calculează ratele tuturor împrumuturilor acordate după aprilie 2019, a crescut de la 5,55% la 6,07% în al doilea trimestru din 2025, cel mai mare nivel de la introducerea lui. Această majorare abruptă este consecința directă a modului în care statul a gestionat finanțarea uriașului deficit bugetar.

În paralel, pentru a stabiliza cursul leului, Banca Națională a redus lichiditatea din piață, ceea ce a împins și mai sus dobânzile la care băncile își împrumută bani între ele.

Rectificarea bugetară întârziată ar putea costa economia până la 15 milioane de lei pe zi. Statul riscă penalități și dobânzi mai mari

14:28

Vânzarea bunurilor personale pe platformele online poate atrage taxe. Ce trebuie să știe persoanele fizice

12:33

Cum IRCC este calculat ca medie ponderată a acestor dobânzi interbancare zilnice, rezultatul vine cu o creștere istorică ce se va aplica în perioada 1 octombrie 2025 – 1 ianuarie 2026.

Impact concret: sute de lei în plus la rate

Efectele asupra ratelor sunt semnificative și greu de ignorat. Spre exemplu, un credit imobiliar de 200.000 lei contractat în 2019 pe 25 de ani avea la început un IRCC de 2,65% și o rată lunară de aproximativ 1.230 lei. În prezent, cu IRCC la 5,55%, rata a ajuns la 1.570 lei.

De la 1 octombrie, odată cu aplicarea noului IRCC de 6,07%, rata va depăși 1.700 lei. Aceasta înseamnă o creștere de aproximativ 130 lei doar față de trimestrul anterior și o diferență uriașă de peste 470 lei față de momentul contractării împrumutului.

Specialiștii avertizează că această povară suplimentară vine într-un moment în care multe familii sunt deja afectate de scumpirile din ultimele luni și de presiunea fiscală tot mai mare.

Scădere temporară în 2026, dar pericolul nu trece

Datorită modului de calcul al IRCC, creșterea acestuia se aplică cu un decalaj de șase luni. Asta înseamnă că în primul trimestru din 2026 este posibil să vedem o ușoară scădere, deoarece dobânzile interbancare au coborât după alegeri, iar statul a reușit să se împrumute ceva mai ieftin.

Totuși, analiștii subliniază că această relaxare va fi doar de scurtă durată. În paralel, indicele ROBOR – relevant pentru toate creditele contractate înainte de aprilie 2019 – este așteptat să urce puternic spre finalul acestui an, alimentat de inflația accelerată și de creșterea taxelor.

Cum ROBOR și IRCC tind să evolueze în același sens, există riscul ca, începând cu primăvara lui 2026, IRCC să revină pe o pantă ascendentă, readucând presiune suplimentară asupra debitorilor.

Cauzele exploziei dobânzilor

Creșterea istorică a IRCC nu este un accident izolat, ci rezultatul unei combinații de factori:

• Deficit bugetar masiv – Statul român a fost nevoit să atragă sume record de pe piața internă și externă

• Instabilitate politică – Perioada alegerilor prezidențiale a adus volatilitate suplimentară și a pus presiune pe cursul valutar

• Intervențiile BNR – Banca Națională a redus lichiditatea pentru a sprijini moneda națională, ceea ce a împins în sus dobânzile interbancare.