Economia globală, la un pas de colaps. Banca Reglementelor Internaționale trage un semnal de alarmă într-un raport exploziv care descrie o realitate dură – ordinea economică mondială, așa cum o știam, este pe cale să se destrame. Iar ce urmează ar putea pune la încercare stabilitatea sistemelor financiare din întreaga lume.
Într-un raport anual ce seamănă mai mult cu un avertisment global decât cu o analiză economică, Banca Reglementelor Internaționale (BIS) – cunoscută drept „banca băncilor centrale” – anunță începutul unei noi ere caracterizate de impredictibilitate și incertitudini majore. Directorul BIS, Agustin Carstens, declară că planeta se află într-un „moment de răscruce”, în care normele economice consacrate sunt amenințate de politicile comerciale agresive și de conflictele geopolitice tot mai frecvente.
„Războiul comercial și taxele vamale anunțate de SUA nu sunt doar mișcări tactice, ci simptome ale destrămării unei ordini economice care a oferit stabilitate timp de decenii”, afirmă Carstens.
Tensiunile dintre marile puteri nu mai sunt doar dezbateri politice – ele au efecte directe și destabilizatoare asupra economiei globale, amplificând temerile investitorilor și afectând lanțurile internaționale de aprovizionare.
Pe lângă conflictele comerciale, raportul BIS scoate în evidență o serie de fragilități structurale care macină din interior sistemul financiar mondial. Îmbătrânirea populației, crizele climatice, perturbările lanțurilor logistice și o inflație care refuză să revină la nivelurile de dinaintea pandemiei sunt doar câțiva dintre factorii care reduc capacitatea economiilor de a face față șocurilor.
Una dintre cele mai mari îngrijorări este legată de creșterea accelerată a datoriei publice. Carstens avertizează că acest trend este „nesustenabil” și că cheltuielile militare în creștere vor adânci și mai mult criza datoriilor. Cu guvernele din ce în ce mai limitate în capacitatea de a interveni eficient în crize, riscul unor colapsuri financiare locale sau regionale devine mult mai real.
„Populația și-a pierdut încrederea că inflația va fi ținută sub control. Percepțiile despre prețuri s-au schimbat radical după pandemie, iar efectele se văd deja în comportamentul de consum”, arată raportul.
Într-un alt punct fierbinte al raportului, Hyun Song Shin – consilierul economic principal al BIS – semnalează o depreciere semnificativă a dolarului american: peste 10% de la începutul anului. Într-o lume în care dolarul este moneda de referință pentru tranzacțiile internaționale, o astfel de scădere poate avea efecte în lanț, inclusiv asupra dobânzilor, investițiilor și datoriilor denominate în dolari.
Această slăbiciune a monedei americane este un indicator al pierderii încrederii în stabilitatea și previzibilitatea politicilor economice ale SUA, dar și al tensiunilor globale tot mai adânci. Iar pe măsură ce piețele devin mai volatile, băncile centrale sunt puse în situații tot mai dificile.