„Se stinge lumina” – Apar îngrijorări legate de efectele sancțiunilor aplicate băncilor

Decizia Consiliului Concurenței de a amenda cele zece bănci implicate în procesul de stabilire a indicelui ROBOR continuă să genereze reacții puternice în mediul financiar. După ce instituțiile de credit și reprezentanții sectorului bancar au contestat public sancțiunile, apar acum și primele semnale privind posibile efecte asupra pieței de capital și a climatului investițional din România.

Analistul financiar Iancu Guda susține că unele bănci au început deja să își reducă activitatea de cercetare și publicare a rapoartelor economice referitoare la România. În opinia sa, măsura ar putea avea consecințe importante pentru investitori și pentru capacitatea economiei românești de a atrage capital. Potrivit acestuia, unul dintre primele exemple este ING, care ar fi decis să suspende publicarea rapoartelor dedicate economiei românești, o situație pe care o consideră fără precedent în cadrul grupului financiar.

Investitorii ar putea rămâne fără informații esențiale despre economia României

Iancu Guda atrage atenția că rapoartele economice elaborate de marile bănci reprezintă o sursă importantă de informații pentru investitori, fonduri de investiții și companii interesate să intre pe piața românească. Aceste documente conțin estimări privind evoluția economiei, prognoze de creștere, analize ale inflației, dobânzilor, deficitului bugetar și ale altor indicatori care influențează deciziile de investiții.

Un europarlamentar susține că statul ar fi pierdut până la 30 de miliarde de lei din „manipularea” ROBOR

11:55

România se apropie de o criză majoră a forței de muncă. Avertismentul ministrului: „Vom ajunge într-un punct fără întoarcere”

17:43

În lipsa unor astfel de rapoarte, susține economistul, vizibilitatea României în fața investitorilor internaționali ar putea avea de suferit.

„Investitorii au nevoie de informații și prognoze pentru a decide dacă își plasează capitalul într-o anumită țară. Dacă aceste analize dispar, încrederea și atractivitatea pieței scad”, consideră Guda.

În opinia sa, diminuarea fluxului de informații ar putea afecta atât investițiile pe bursă, cât și proiectele private sau investițiile instituționale de amploare.

Controverse privind rolul rapoartelor bancare și funcționarea pieței

Analistul subliniază că în economiile dezvoltate și în marile centre financiare ale lumii este o practică obișnuită ca băncile să publice periodic rapoarte și previziuni privind evoluția economiei. Potrivit acestuia, astfel de documente sunt considerate instrumente normale de informare și contribuie la transparența pieței.

În acest context, Guda afirmă că interpretarea unor schimburi de informații sau a unor estimări economice ca potențiale elemente anticoncurențiale ar putea crea un precedent care să descurajeze instituțiile financiare să mai ofere public analize și prognoze. El avertizează că o astfel de situație ar putea afecta percepția investitorilor externi asupra României și ar putea transmite semnale negative către piețele financiare internaționale.

Temeri privind creditarea și finanțarea economiei

Un alt risc invocat de analist vizează impactul asupra creditării. Potrivit acestuia, sancțiunile de miliarde de lei aplicate băncilor ar putea avea efecte mult mai ample decât valoarea directă a amenzilor, prin influența asupra capacității instituțiilor financiare de a acorda împrumuturi.

Guda consideră că eventualele constrângeri asupra capitalului bancar s-ar putea reflecta într-un volum mai redus al creditelor acordate populației și companiilor.

Într-o economie care are deja unul dintre cele mai scăzute niveluri de intermediere financiară din Uniunea Europeană, o reducere a ritmului creditării ar putea afecta investițiile și consumul, susține acesta.

Analistul merge chiar mai departe și avertizează că efectele cumulate ale instabilității politice și ale conflictului dintre sectorul bancar și autoritatea de concurență ar putea amplifica riscul unei încetiniri economice semnificative.

Băncile contestă decizia și pregătesc procese în instanță

Instituțiile bancare sancționate au anunțat deja că vor contesta în justiție decizia Consiliului Concurenței. Reprezentanții sectorului financiar susțin că procedura de stabilire a ROBOR funcționa într-un cadru reglementat și supravegheat de Banca Națională a României și că piața monetară interbancară are caracteristici specifice, diferite de cele ale altor sectoare economice. În opinia lor, relațiile dintre bănci presupun inclusiv finanțarea reciprocă pentru gestionarea lichidității, ceea ce face dificilă aplicarea unor reguli concurențiale clasice.

Iancu Guda estimează că litigiile dintre bănci și Consiliul Concurenței ar putea dura ani de zile. În această perioadă, spune el, există riscul apariției unui climat de incertitudine care să afecteze finanțarea economiei și încrederea investitorilor. Analistul ridică și întrebarea privind eventualele consecințe dacă instanțele vor anula sancțiunile aplicate acum. În acest scenariu, costurile generate de procese și de efectele economice asociate ar putea fi suportate indirect de mediul privat și de contribuabili, consideră acesta.