Este trusa de supraviețuire un moft? Cât costă siguranța: analiza financiară a prețurilor kiturilor de supraviețuire din România

Trusa de supraviețuire: lux de paranoic sau minim de bun-simț? Trăim cu senzația că totul este sub control. Statul e acolo, autoritățile știu ce fac, iar în caz de urgență „vine cineva”. Dar ce faci atunci când acel „cineva” întârzie? Când infrastructura cedează? Când rețelele de telefonie pică, curentul se oprește, și tot ce mai ai la dispoziție sunt resursele din propria casă și sângele rece?

Ne place să credem că suntem pregătiți, dar realitatea este alta. În România, conceptul de „trusă de supraviețuire” este o glumă pentru majoritatea cetățenilor. Și asta nu e doar periculos, e aproape inconștiență.

Realitatea vine pe nepregătite

Pandemia ne-a arătat cât de ușor se poate clătina sistemul. Un virus invizibil a reușit să blocheze lanțuri logistice, să golească rafturi și să creeze panică în doar câteva zile. Apoi au venit războaiele, crizele energetice, amenințările nucleare, cutremurele. Și de fiecare dată, reacția majorității a fost aceeași: „Nu credeam că ni se poate întâmpla nouă.”

Andrei Gemeneanu, Morphosis Capital: Antreprenorii români ar putea preda la Harvard

13:10

Statul intră în competiție cu IMM-urile pentru finanțare. Avertisment dur din partea consultanților de management

12:15

Nu e vorba de pesimism, ci de pregătire de bun-simț. Într-un stat în care nu totul funcționează perfect nici în condiții normale, ce pretenții putem avea în haos?

Statul oferă informații, dar acțiunea e responsabilitatea ta

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a creat o platformă:fiipregatit.ro. Este una dintre cele mai bine făcute inițiative publice de educare în caz de urgență. Ai acolo, negru pe alb, ce trebuie să conțină o trusă, cum să-ți faci un plan de familie, ce să faci în caz de cutremur, accident nuclear, incendiu sau violență domestică.
Și totuși, câți dintre cei care citesc aceste rânduri au intrat măcar o dată pe acel site?

Suntem buni la like-uri, la comentarii și la dat vina pe alții. Dar când vine vorba de minime măsuri de autoprotecție, devenim leneși, apatici, fatalist-români.

Cât costă siguranța? Analiza financiară a prețurilor truselor de supraviețuire din România

Trusa de supraviețuire a evoluat dintr-un simplu accesoriu pentru pasionați de aventură într-un simbol al pregătirii personale într-o lume tot mai imprevizibilă. Piața românească dispune de o ofertă diversificată, de la seturi minimaliste până la truse complexe, cu prețuri ce evidențiază diferențe clare de accesibilitate și percepție a riscului.

Prețurile minime – funcționalitate de bază la cost redus

Trusele de supraviețuire de buget pornesc de la 35–60 de lei și includ un set minim de instrumente: fluier, busolă, amnar, carabină și folie de izolare termică. Acestea sunt destinate în special utilizatorilor ocazionali – amatorii de drumeții de weekend sau conducătorii auto care doresc o minimă protecție în caz de urgență.

Segmentul mediu – echilibru între preț și performanță

În categoria 100–200 de lei, consumatorii pot accesa truse mai complexe, cuprinzând 20–40 de funcții, precum briceag multifuncțional, mini-lanternă LED, ferăstrău de sârmă sau instrumente medicale de prim-ajutor. Aceste produse sunt concepute pentru utilizare repetată și se adresează celor care practică activități outdoor regulate.

Nivelul premium – investiție în durabilitate și versatilitate

Trusele profesionale, cu prețuri care pot ajunge până la 700–800 de lei, oferă instrumente de înaltă calitate, testate în condiții extreme, multe dintre ele compatibile cu standardele militare. În această categorie intră seturile modulare pentru misiuni de lungă durată, concepute pentru a răspunde simultan nevoilor de orientare, adăpost, hidratare și autoapărare.

Ce trebuie să conțină trusa? Nu lucruri scumpe. Doar cele care îți pot salva viața

O trusă de supraviețuire nu este o valiză cu aur. Este un kit logic, adaptat oricărei urgențe. Iată ce ar trebui să ai pregătit în fiecare locuință:

1. Apă

• Minimum 4 litri/persoană/zi. Ai o familie de 4 membri? Atunci pregătește 48 de litri pentru doar 3 zile.
• Ai animale? Nu le uita. 30 ml de apă/kg corp/zi. Un câine de 20 kg va avea nevoie de 600 ml/zi.

2. Hrană neperisabilă

• Conserve, batoane energizante, alimente deshidratate, biscuiți de secară, sucuri, cafea, dulceață.
• Alimente speciale pentru copii (lapte praf, piureuri) sau pentru persoane cu afecțiuni.
• Mâncare pentru animale. Nu vei vrea să împarți cutia ta de mazăre cu motanul familiei.

3. Instrumente utile

• Radio AM/FM cu baterii – pentru informare când totul cade.
• Lanternă și baterii.
• Fluier – în caz că ești blocat sub dărâmături.
• Telefon de rezervă, cartelă încărcată, power bank, cablu.

4. Igienă și sănătate

• Hârtie igienică, șervețele, săpun, periuță de dinți, pastă, deodorant.
• Medicamente de bază, dezinfectant, plasturi, trusă medicală.
• Sac menajer – folosit în caz de lipsă de canalizare.

Planul familiei – cine, ce face și unde ne întâlnim

Trusa e doar o jumătate din ecuație. Fără un plan concret de acțiune, nu valorează mare lucru. Asta înseamnă:

• Stabilirea unui loc de întâlnire dacă sunteți despărțiți.
• Învățarea copiilor cu cine să ia legătura.
• O listă fizică cu numere de telefon (nu doar în telefonul mobil).
• Exerciții simulate, o dată pe an, măcar.

Știu, pare caraghios să „joci cutremur” cu familia într-o seară de sâmbătă. Dar între ridicolul aparent și panica reală dintr-un moment de haos, alegerea e simplă.

Țările civilizate nu așteaptă ajutor. Se pregătesc. De acasă.

Poate ție ți se pare o pierdere de vreme, dar trusa te ajută. Dar când ești responsabil pentru un copil, un părinte vârstnic, o persoană bolnavă sau chiar un câine bătrân, nepregătirea devine iresponsabilitate.

Elveția, Japonia, Germania – în aceste țări, trusa de urgență este fie reglementată prin lege, fie parte din cultura civică.

Trusa de supraviețuire nu îți garantează că totul va fi ușor. Dar îți oferă o șansă reală. Când statul e depășit, când autoritățile ajung abia după 24 de ore, rămâne doar ce ai pregătit tu.

Și nu uita: panica apare când nu știi ce să faci. Pregătirea elimină panica. Fiecare lanternă, fiecare sticlă de apă, fiecare plan scris pe o foaie în bucătărie e o formă de control, o formă de a spune: „Nu voi fi o victimă pasivă.”

În unele ţări, aceste truse sunt obligatorii prin lege, dar nu şi în România. Dar specialiştii recomandă ca ele să existe în fiecare locuinţă și oferă informațiile necesare pentru alcătuirea planului familiei, cât și lista lucrurilor necesare pentru realizarea trusei, detalii aici.

Rezerva sau rucsacul pentru situaţii de urgenţă trebuie să conţină diverse alimente şi obiecte.

• Cel puţin 4 l de apă/persoană/zi (o parte este pentru gătit/igienă).
• Dacă aveţi animale de companie nu uitaţi să prevedeţi apă şi pentru ele (cca. 30 ml. de apă/kg. animal/zi).
• Înlocuiţi apa o dată la 6 luni.

Alimente compacte şi uşoare. Exemple de alimente pe care puteţi să le pregătiţi:

• mâncare în cutii de conserve (nu uitaţi deschizătorul)
• alimente deshidratate
• batoane energizante
• biscuiţi de secară
• dulceaţă
• sucuri, cafea, ceai.
• după caz, alimente pentru nevoi speciale: mâncare pentru bebeluşi, lapte etc.
• dacă aveţi animale de companie, nu uitaţi mâncarea acestora. Dacă trebuie să încălziţi anumite alimente prevedeţi un aragaz de campanie şi combustibil.

Aparate utile

• aparat radio AM/FM cu baterii de schimb (Nu uitaţi să înlocuiţi bateriile anual!)
• lanternă/persoană şi baterii de schimb
• un fluier (semnalul convenţional în caz de urgenţă este de fluierături scurte)
• un telefon mobil, o cartelă telefonică, cablu și un acumulator suplimentar

Articole de igienă

• hârtie igienică, hârtie umedă de mâini, batiste de hârtie
• articole personale: săpun, şampon, deodorant, pastă de dinţi, periuţă de dinţi, pieptene, etc.
• saci de bucătărie

Fiecare membru al familiei trebuie ştie ce să facă acasă, la şcoală sau dacă seismul are loc când membrii familiei sunt separaţi unul de celălalt. Stabiliţi un loc de întâlnire, în care toată familia să ştie să ajungă.

Pregătirea şi educaţia preventivă în caz de urgență contribuie semnificativ la salvarea de vieţi, la reducerea panicii şi dezorganizării.  Nepregătirea poate produce mai multe pagube decât dezastrul în sine.