Eurostat: România, cea mai mică alocare bugetară în cercetare și dezvoltare – buget la jumătate față de Bulgaria

România a înregistrat în 2024 cea mai mică alocare bugetară pentru Cercetare și Dezvoltare (C&D) dintre toate statele membre ale Uniunii Europene. Cu doar 19,1 euro pe persoană, suntem nu doar ultimii în clasament, ci și la mai puțin de jumătate față de Bulgaria, țara care ne depășește în ierarhie. 

România, cea mai mică alocare bugetară în sectorul de cercetare-dezvoltare. Europa crește investițiile

La nivelul Uniunii Europene, investițiile guvernamentale în Cercetare și Dezvoltare (GBARD) au atins în 2024 suma de 127,9 miliarde de euro, echivalentul a 0,71% din PIB-ul blocului comunitar. Aceasta reprezintă o creștere de 3,4% față de anul precedent și un salt impresionant de 59,5% comparativ cu 2014.

Media UE se ridică la 284,7 euro pe persoană, cu țări care investesc masiv în inovație, precum Luxemburg (759,2 euro pe persoană), Danemarca (586,8 euro) și Țările de Jos (542,7 euro). Aceste cifre arată clar angajamentul țărilor dezvoltate de a stimula progresul tehnologic, educația și dezvoltarea industrială prin fonduri consistente dedicate cercetării.

Plan drastic la Volkswagen: economii de 20% până la final de 2028

22:01

TVA mai mare, piață mai mică: investițiile imobiliare au scăzut drastic în 2025

21:08

În contrast, România alocă de peste 40 de ori mai puțin decât liderul european și de 15 ori sub media UE, un decalaj care arată lipsa unei strategii pe termen lung în ceea ce privește inovarea și dezvoltarea tehnologică.

Sub Bulgaria și Ungaria: România, ultimul loc la finanțarea cercetării

Potrivit Eurostat, România ocupă ultimul loc în UE cu o alocare bugetară de 19,1 euro pe persoană, depășită chiar și de Bulgaria (38,3 euro) și Ungaria (58,7 euro). Această situație plasează țara noastră la jumătate față de vecinii bulgari și departe de statele din regiune care, în ultimii ani, au accelerat investițiile în domenii de viitor.

Comparativ cu 2014, toate guvernele europene au crescut bugetele pentru cercetare, unele în mod spectaculos. Letonia a înregistrat o creștere de 313%, Slovenia de 252%, iar Lituania de 197%. Chiar și în aceste țări cu economii mai mici, guvernele au înțeles că progresul tehnologic și inovația sunt esențiale pentru dezvoltarea sustenabilă. România însă nu reușește să țină pasul, menținându-se pe ultima poziție fără un plan clar de recuperare a decalajului.

Cum se distribuie bugetele europene pentru cercetare

La nivel european, structura alocărilor bugetare pentru cercetare reflectă prioritățile strategice ale UE:

• 35,7% din totalul GBARD este direcționat către progresul general al cunoașterii, prin fondurile universitare generale publice (GUF), care sprijină activitățile de cercetare ale instituțiilor de învățământ superior.

• Alte 16,6% din fonduri merg către avansarea cunoașterii prin surse alternative față de GUF, indicând o diversificare a investițiilor în știință și tehnologie.

• 9,4% sunt destinate producției industriale și dezvoltării tehnologiilor aplicabile în industrie.

• Domeniul sănătății beneficiază de 7%, în timp ce explorarea și exploatarea spațiului primesc 6,1% din bugetul european pentru cercetare.