Prima pagină » România conduce topul țărilor din UE cu cea mai rapidă depopulare

România conduce topul țărilor din UE cu cea mai rapidă depopulare

România conduce topul țărilor din UE cu cea mai rapidă depopulare
Foto: Pixabay

România se află în fruntea clasamentului țărilor din Uniunea Europeană (UE) care se depopulează cel mai rapid.

În ultimele două decenii, am pierdut câteva milioane de locuitori, o scădere a populației care ridică semne de întrebare serioase privind viitorul demografic, social și economic al țării noastre.

România are cea mai rapidă depopulare din UE

România conduce topul țărilor din UE cu cea mai rapidă depopulare

Foto: Eurostat

România ocupă prima poziție în clasamentul țărilor din blocul comunitar afectate de fenomenul de depopulare, pierzând aproximativ 2,5 milioane de locuitori în ultimii 20 de ani. La o distanță considerabilă se află Polonia, cu o scădere de 1,6 milioane, și Bulgaria, cu 1,3 milioane, arată datele biroului european de statistică (Eurostat).

Din punct de vedere relativ, adică raportat la populația totală, cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Letonia (-18%), Bulgaria (-17%), Lituania (-15%) și România (-11%). În același timp, țara noastră (de la 95 la 81 locuitori/km²) și Bulgaria (70 la 59 locuitori/km²) au înregistrat cele mai semnificative scăderi ale densității populației în ultimele două decenii.

La 1 ianuarie 2024, în Uniunea Europeană trăiau 449 de milioane de persoane, ceea ce reprezintă o creștere de 0,4% față de cele 448 de milioane înregistrate cu un an înainte. Cele mai populate țări ale UE au fost Germania (83,4 milioane, 19% din totalul UE), Franța (68,4 milioane, 15%), Italia (58,9 milioane, 13%), Spania (48,6 milioane, 11%) și Polonia (36,6 milioane, 8%). În total, cele cinci țări au reprezentat 66% din populația UE. La polul opus, cele mai puțin populate țări din blocul comunitar erau Malta (563.000 de persoane, adică 0,1% din totalul UE), Luxemburg (672.000, tot 0,1%) și Cipru (934.000, 0,2%).

Într-o declarație pentru Contributors.ro, preluată de Hotnews.ro, profesorul Vasile Ghețău avertizează că populația României ar putea scădea până în 2050 cu aproape trei milioane de locuitori, dintre care 77% prin scădere naturală și 23% prin migrație netă negativă. Aceasta este o estimare optimistă, deoarece situația reală ar putea fi mult mai gravă. Mai mult decât atât, după anul 2030 este așteptat un declin abrupt al populației active, cu vârste între 20 și 64 de ani.

Raportul din luna iulie al Diviziei pentru Populație a Națiunilor Unite atrage atenția asupra a cinci provocări majore cu care România se va confrunta în viitorul apropiat, iar populația țării va ajunge la 17,9 milioane în 2034, similară cu cea din 1956.

România a pierdut circa un milion de locuitori în zece ani

În perioada 2004-2024, vârsta mediană a crescut cel mai mult în România (8,4 ani) și Portugalia (8,3 ani) și cel mai puțin în Suedia (1,1) și Luxemburg (1,8). Pe termen lung, România va continua să înregistreze unele dintre cele mai abrupte scăderi demografice din Europa. Concret, la fiecare zece ani, țara noastră pierde aproximativ un milion de locuitori.

România se numără printre țările cele mai afectate de tranziția demografică către o populație îmbătrânită, iar această transformare este mult mai complexă decât o simplă schimbare a cifrelor. Structura pe grupe de vârstă a populației a suferit modificări importante în ultimele decenii și, în lipsa unor politici de stimulare a natalității, tendința de îmbătrânire va continua.

Rata natalității scade constant, în timp ce speranța de viață crește, ceea ce determină o creștere a proporției persoanelor de peste 65 de ani. Această schimbare aduce cu sine provocări majore în domeniile social, economic și al sănătății publice pentru anii următori. De la recensământul din 2011 și până în 2021, România a pierdut aproximativ un milion de locuitori, potrivit președintelui INS, Tudorel Andrei, citat de HotNews.ro. Acesta a subliniat și procesul accentuat de îmbătrânire a populației în ultimele trei decenii, cu o creștere medie a vârstei de 7,7 ani, care este mai pronunțată în rândul femeilor.

Declinul va fi cel mai accentuat în rândul populației active, între 15 și 64 de ani, odată cu pensionarea generației „decrețeilor”. Aceasta va genera un șoc puternic asupra forței de muncă, cu scăderi consistente ale populației active estimată în perioada următoare, avertizează economistul român, mai precizează Hotnews.ro.

Alte articole importante
Tensiuni la vârful SEC: conflicte interne sensibile și o primă victimă a dosarului Twitter?
Tensiuni la vârful SEC: conflicte interne sensibile și o primă victimă a dosarului Twitter?
Plecarea bruscă a fostei șefe a diviziei de aplicare a legii din cadrul SEC, Margaret Ryan, scoate la lumină disensiuni majore în interiorul uneia dintre cele mai importante instituții de reglementare financiară din lume. Surse apropiate situației susțin că oficialul s-a confruntat cu conducerea agenției în privința modului de gestionare a unor dosare sensibile, inclusiv […]
Criză pe piața petrolului: Guvernul anunță măsuri de urgență
Criză pe piața petrolului: Guvernul anunță măsuri de urgență
Guvernul va institui stare de criză pe piața petrolului și a produselor petroliere, pe fondul problemelor de aprovizionare și al instabilității prețurilor. Măsura vine ca răspuns la dezechilibrele tot mai evidente din sectorul energetic, care au un impact direct asupra economiei și consumatorilor. Guvernul declară situație de criză pe piața petrolului și produselor petroliere Guvernul […]
China anunţă că va plafona creşterea preţurilor la carburanţi în ţară
China anunţă că va plafona creşterea preţurilor la carburanţi în ţară
China a anunţat luni că va impune un plafon pentru creşterea maximă a preţurilor la carburanţi în ţară, pentru a uşura povara care apasă asupra consumatorilor în urma creşterii vertiginoase a preţurilor ţiţeiului, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, relatează AFP. Preţurile petrolului au explodat de la începutul conflictului, declanşat pe 28 februarie de atacurile […]
ANALIZĂ
Cum influențează scumpirea petrolului prețurile la benzină și alimente
Cum influențează scumpirea petrolului prețurile la benzină și alimente
Scumpirea petrolului are un efect direct asupra prețurilor la benzină, dar impactul se propagă rapid și în alte sectoare ale economiei. Costurile mai mari de transport și producție ajung, în final, să se reflecte în prețurile alimentelor și în cheltuielile zilnice ale consumatorilor. Cum se reflectă scumpirea petrolului în prețurile alimentelor și carburanților Creșterea prețului […]
ANALIZĂ
Ce ar trebui să se întâmple pentru ca piețele energetice să se stabilizeze
Ce ar trebui să se întâmple pentru ca piețele energetice să se stabilizeze
Pentru ca piețele energetice să se reechilibreze, este necesară stabilizarea geopolitică și o ofertă predictibilă de resurse. Doar prin reducerea tensiunilor și ajustarea cererii și ofertei la nivel global se pot tempera prețurile și incertitudinile din sector. Cum pot piețele energetice să se reechilibreze în contextul conflictului din Iran. Factori și soluții Războiul din Orientul […]
ANALIZĂ
De ce bat în retragere giganții auto în procesul de electrificare
Companii
De ce bat în retragere giganții auto în procesul de electrificare
Deși procesul de electrificare reprezintă un pas inevitabil în industria auto, marii producători își revizuiesc direcțiile de strategie. Costurile ridicate, infrastructura insuficient dezvoltată și cererea mai mică decât estimările inițiale au determinat companiile să își regândească planurile pe termen lung și să adopte o abordare mai flexibilă. Procesul de electrificare în impas? De ce își […]