Prima pagină » România conduce topul țărilor din UE cu cea mai rapidă depopulare

România conduce topul țărilor din UE cu cea mai rapidă depopulare

România conduce topul țărilor din UE cu cea mai rapidă depopulare
Foto: Pixabay

România se află în fruntea clasamentului țărilor din Uniunea Europeană (UE) care se depopulează cel mai rapid.

În ultimele două decenii, am pierdut câteva milioane de locuitori, o scădere a populației care ridică semne de întrebare serioase privind viitorul demografic, social și economic al țării noastre.

România are cea mai rapidă depopulare din UE

România conduce topul țărilor din UE cu cea mai rapidă depopulare

Foto: Eurostat

România ocupă prima poziție în clasamentul țărilor din blocul comunitar afectate de fenomenul de depopulare, pierzând aproximativ 2,5 milioane de locuitori în ultimii 20 de ani. La o distanță considerabilă se află Polonia, cu o scădere de 1,6 milioane, și Bulgaria, cu 1,3 milioane, arată datele biroului european de statistică (Eurostat).

Din punct de vedere relativ, adică raportat la populația totală, cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Letonia (-18%), Bulgaria (-17%), Lituania (-15%) și România (-11%). În același timp, țara noastră (de la 95 la 81 locuitori/km²) și Bulgaria (70 la 59 locuitori/km²) au înregistrat cele mai semnificative scăderi ale densității populației în ultimele două decenii.

La 1 ianuarie 2024, în Uniunea Europeană trăiau 449 de milioane de persoane, ceea ce reprezintă o creștere de 0,4% față de cele 448 de milioane înregistrate cu un an înainte. Cele mai populate țări ale UE au fost Germania (83,4 milioane, 19% din totalul UE), Franța (68,4 milioane, 15%), Italia (58,9 milioane, 13%), Spania (48,6 milioane, 11%) și Polonia (36,6 milioane, 8%). În total, cele cinci țări au reprezentat 66% din populația UE. La polul opus, cele mai puțin populate țări din blocul comunitar erau Malta (563.000 de persoane, adică 0,1% din totalul UE), Luxemburg (672.000, tot 0,1%) și Cipru (934.000, 0,2%).

Într-o declarație pentru Contributors.ro, preluată de Hotnews.ro, profesorul Vasile Ghețău avertizează că populația României ar putea scădea până în 2050 cu aproape trei milioane de locuitori, dintre care 77% prin scădere naturală și 23% prin migrație netă negativă. Aceasta este o estimare optimistă, deoarece situația reală ar putea fi mult mai gravă. Mai mult decât atât, după anul 2030 este așteptat un declin abrupt al populației active, cu vârste între 20 și 64 de ani.

Raportul din luna iulie al Diviziei pentru Populație a Națiunilor Unite atrage atenția asupra a cinci provocări majore cu care România se va confrunta în viitorul apropiat, iar populația țării va ajunge la 17,9 milioane în 2034, similară cu cea din 1956.

România a pierdut circa un milion de locuitori în zece ani

În perioada 2004-2024, vârsta mediană a crescut cel mai mult în România (8,4 ani) și Portugalia (8,3 ani) și cel mai puțin în Suedia (1,1) și Luxemburg (1,8). Pe termen lung, România va continua să înregistreze unele dintre cele mai abrupte scăderi demografice din Europa. Concret, la fiecare zece ani, țara noastră pierde aproximativ un milion de locuitori.

România se numără printre țările cele mai afectate de tranziția demografică către o populație îmbătrânită, iar această transformare este mult mai complexă decât o simplă schimbare a cifrelor. Structura pe grupe de vârstă a populației a suferit modificări importante în ultimele decenii și, în lipsa unor politici de stimulare a natalității, tendința de îmbătrânire va continua.

Rata natalității scade constant, în timp ce speranța de viață crește, ceea ce determină o creștere a proporției persoanelor de peste 65 de ani. Această schimbare aduce cu sine provocări majore în domeniile social, economic și al sănătății publice pentru anii următori. De la recensământul din 2011 și până în 2021, România a pierdut aproximativ un milion de locuitori, potrivit președintelui INS, Tudorel Andrei, citat de HotNews.ro. Acesta a subliniat și procesul accentuat de îmbătrânire a populației în ultimele trei decenii, cu o creștere medie a vârstei de 7,7 ani, care este mai pronunțată în rândul femeilor.

Declinul va fi cel mai accentuat în rândul populației active, între 15 și 64 de ani, odată cu pensionarea generației „decrețeilor”. Aceasta va genera un șoc puternic asupra forței de muncă, cu scăderi consistente ale populației active estimată în perioada următoare, avertizează economistul român, mai precizează Hotnews.ro.

Alte articole importante
Forumul Economic Mondial lansează o investigație independentă privind relația directorului general cu Jeffrey Epstein
Forumul Economic Mondial lansează o investigație independentă privind relația directorului general cu Jeffrey Epstein
Forumul Economic Mondial (WEF) a anunțat joi că a lansat o investigație independentă care îl vizează pe directorul său general, Børge Brende, pentru a clarifica natura relației acestuia cu infractorul sexual Jeffrey Epstein, relatează Reuters. Organizația cu sediul la Geneva, cunoscută ca organizator al summitului de la Davos, a precizat că analizează dezvăluiri ale Departamentului […]
Presiunea parlamentarilor de a interzice oțelul rusesc creează un conflict cu capitalele UE
Presiunea parlamentarilor de a interzice oțelul rusesc creează un conflict cu capitalele UE
Presiunea tot mai intensă a Parlamentului European pentru interzicerea completă a importurilor de oțel din Rusia riscă să provoace un conflict deschis cu mai multe capitale ale Uniunii Europene, într-un moment extrem de sensibil pentru politica comercială și de securitate a blocului comunitar. În ciuda sancțiunilor deja impuse Moscovei după invazia Ucrainei, Uniunea Europeană a […]
Dezamăgire pentru OMV Petrom în Marea Neagră bulgărească: prima sondă din Han Asparuh nu a confirmat rezerve de gaze
Companii
Dezamăgire pentru OMV Petrom în Marea Neagră bulgărească: prima sondă din Han Asparuh nu a confirmat rezerve de gaze
OMV Petrom și partenerul său, NewMed Energy Balkan, nu au descoperit rezerve comerciale de gaze naturale în urma primei forări de explorare realizate în Perimetrul Han Asparuh, situat în Marea Neagră, în zona economică exclusivă a Bulgariei, la sud de perimetrul românesc Neptun Deep. Informațiile au fost transmise de publicația Offshore-energy, citând actualizări oficiale ale […]
Ministerul Finanțelor introduce semnătura electronică obligatorie pentru gestionarea banilor publici
Ministerul Finanțelor introduce semnătura electronică obligatorie pentru gestionarea banilor publici
Ministerul Finanțelor face un pas decisiv în direcția digitalizării administrației publice, prin introducerea semnăturii electronice ca instrument obligatoriu în controlul financiar preventiv. Un proiect de ordin de ministru, publicat în dezbatere publică, schimbă fundamental modul în care sunt aprobate și verificate documentele care implică fonduri sau patrimoniu public. Măsura vizează toate instituțiile publice și are […]
Premierul ceh este acuzat că nu a rupt complet legăturile cu imperiul său agricol
Premierul ceh este acuzat că nu a rupt complet legăturile cu imperiul său agricol
Un document juridic apărut recent în spațiul public readuce în prim-plan temerile legate de un posibil conflict de interese în jurul premierului ceh Andrej Babiš, la doar câteva luni după ce acesta a promis public că va rupe complet legăturile cu imperiul său agricol, Agrofert. Dezvăluirile provoacă reacții atât la Praga, cât și la Bruxelles, […]
Un an în care principalele bănci centrale se despart
Un an în care principalele bănci centrale se despart
Marile bănci centrale din lume intră în 2026 pe traiectorii diferite, marcând sfârșitul unei perioade de sincronizare relativă. În timp ce Rezerva Federală americană și Banca Angliei păstrează un ton prudent-dovish, Reserve Bank of Australia a surprins piețele cu prima majorare de dobândă din ultimii doi ani, iar Noua Zeelandă și Japonia semnalează direcții tot […]