EXCLUSIV. „Contrabandiștii nu vor tăia facturi digitale”. Profesorul universitar Cristian Păun: Problema evaziunii în România nu se rezolvă cu digitalizare

Succesul „raliului fiscal” anunțat de Guvern depinde, în mare măsură, de eficientizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), instituție vizată acum de o serie de reforme structurale accelerate pe ultima sută de metri și de schimbări la vârf. Dar această „piesă de rezistență” din arsenalul statului român nu e chiar atât de rezistentă încât să țină frontul masiv al problemei evaziunii fiscale, estimat la 10% din PIB. Un fenomen  care nu poate fi diminuat doar prin digitalizare și prin presiuni suplimentare asupra actorilor corecți din mediul privat, avertizează Cristian Păun, profesor universitar și doctor în economie, la podcastul Puterea Financiară. 

Digitalizarea ANAF, un proiect de 600 de milioane de euro negociat prin PNRR, se află în prima linie a pachetului fiscal pentru care Executivul și-a asumat răspunderea. Însă digitalizarea nu a început ieri. Potrivit angajamentului României, 2,5 puncte procentuale din PIB trebuie realizate din creșterea capacităţii administrative de colectare a statului român prin reformarea ANAF. Deficitul uriaș de peste 9% din PIB pe care azi România trebuie să-l corecteze urgent, pe ultima sută de metri, pentru a evita un dezastru, putea fi corectat în timp util. Atât diagnosticul, cât și tratamentul și resursele pentru a urma tratamentul erau pe masa autorităților din 2021.

De altfel, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a menționat ieri că un contract pentru digitalizarea ANAF a trenat mai mult timp, astfel că, acum, „multe dintre reformele digitalizării nu sunt gata. (…) E normal să fie sincope. Suntem încă în stadiul incipient al digitalizării, am trasat baza, dar mai este mult de lucru. Finalizăm digitalizarea abia în decembrie anul viitor”.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

Digitalizarea ANAF nu este o rețetă magică

Însă „digitalizarea” nu este o rețetă magică în măsură să îmbunătățească, în sine, colectarea, spune profesorul universitar Cristian Păun pentru Puterea Financiară. Dacă nu este implementată corect, riscă să devină o povară birocratică pentru mediul de afaceri, fără a livra rezultate reale în combaterea evaziunii, avertizează analistul.

„Dacă este făcută cum trebuie, digitalizarea ANAF ar trebui să simplifice foarte mult contabilitatea firmelor. Adică din momentul în care tu ai o factură de intrare, de ieșire din firmă, printr-o simplă scanare a unui cod de bare sau printr-o simplă manipulare electronică a acestor documente, toate treburile astea trebuie să se realizeze printr-o râșniță a unor servere. Adică dacă tu faci digitalizarea în spiritul simplificării muncii, efortului antreprenorului de a raporta activitatea lui în relația cu Fiscul, acest lucru este unul foarte bun.

Dacă intenția ta este, dimpotrivă, să-l încurci și mai tare, să-l încarci de tot felul de softuri de astea și tot felul de aplicații care costă, pe care trebuie să le schimbe aproape o dată la câteva luni, devine un stres pentru antreprenor. Pe de altă parte, tu degeaba faci digitalizare și-l obligi pe antreprenor să fie complet digital cu activitatea lui economică, dacă pe partea cealalată, colectând datele, nu știi ce să faci cu ele. Adică tu trebuie să ai o o viziune și să ai niște economiști, niște analiști de date foarte bine pregătiți care, citind aceste date agregate, pot observa în primul rând discrepanțele”, a declarat Cristian Păun pentru Puterea Financiară.

Inteligență artificială dublată de inteligență umană la ANAF

Ministrul Nazare a promis dezvoltarea unor divizii specializate în analiza big data și corelarea indicatorilor fiscali între firme, județe și sectoare economice. Dar pentru acest lucru este nevoie de investiții masive în resursa umană și în pregătirea angajaților ANAF, nu doar în software, precizează Păun.

„Adică în momentul în care tu ANAF te uiți la o firmă care este similară cu alte firme din alte județe, alte zone și care are niște ciudățenii pe zona indicatorilor financiari, în momentul ăla trebuie să se aprindă un beculeț și tu trebuie să reușești să agregi aceste date la nivel de teritoriu, la nivel de România și apoi să începi să le prelucrezi. Or asta ar trebui să vedem într-adevăr destul de repede în zona ANAF-ului o divizie din asta foarte bine pregătită, care poate lucra cu big data, cu date foarte multe, pentru că sunt foarte multe companii și datele se colectează în timp real. Multe date. Aici am dori să vedem puțin mai mult inteligență artificială în softurile ANAF, dar și inteligență umană”, explică Păun.

Avertismentul profesorului Păun: „Contrabandiștii nu vor tăia facturi digitale”

Un punct critic adus în discuție este că evaziunea de mari dimensiuni și contrabanda nu pot fi eliminate doar prin facturi electronice.

„Problema evaziunii în România nu se rezolvă cu digitalizare. Contrabandiștii nu vor tăia facturi digitale. Ai nevoie de structuri puternice, corelate cu poliția și serviciile, care să trateze aceste fenomene ca amenințări la siguranța națională”, spune Păun.

În acest sens, analistul sugerează crearea unor unități dedicate, protejate și bine finanțate, capabile să abordeze fenomenul evazionist organizat. În lipsa lor, digitalizarea va eficientiza colectarea doar pentru firmele corecte, fără a atinge zonele unde se pierd cele mai mari venituri.

„De asta e foarte important ca acest tip de evaziune să fie tratat cumva și ca element de siguranță națională, pentru că e nevoie de puțin mai multă forță. Gândiți-vă că eu sau dumneavoastră ne angajăm la ANAF să luptăm cu evazioniștii a contrabandiștii. Da, gândiți-vă că noi în momentul ăla am simți o teamă, pentru că ei se dedau la orice având în vedere miza.

Până nu întărim realmente aceste forțe care luptă cu așa ceva, nu vom avea nici rezultate. Eu dacă aș fi în locul oricui ar fi implicat în așa ceva, n-aș simți că sunt protejat cu adevărat de sistem. Și atunci nu avem rezultate (…)  Oamenii care lucrează în acest sistem trebuie să simtă că într-adevăr au o protecție reală în spate și că indiferent pe cine ar urmări, ei sunt prioritate pentru noi, ceilalți care le plătim salariul, ceilalți care îi angajăm să facă treaba asta”, detaliază anelistul.

Astfel, pe termen scurt, digitalizarea poate reduce birocrația și accelera identificarea firmelor care își schimbă comportamentul fiscal. Pe termen lung, trebuie integrată într-o strategie mai amplă de profesionalizare a administrației fiscale, întărire a forțelor care combat evaziunea organizată și protecție reală a funcționarilor implicați în controale dificile.