Exodul românilor confirmă regula: Spania devine principala destinație pentru azilanți în Uniunea Europeană, depășind Germania

Un nou raport al Agenției UE pentru Azil (EUAA), obținut de Financial Times, confirmă o schimbare semnificativă în sistemul de azil al Uniunii Europene: dintre țările blocului comunitar, Spania a depășit Germania ca destinație principală pentru solicitanții de azil. Italia îi urmează Spaniei, cu 12.300 de cereri în mai, dintre care o treime provin din Bangladesh și Peru. Franța ocupă poziția a treia, cu 11.900 de cereri, în ușoară scădere față de cele 12.500 înregistrate anul trecut. Cele mai multe cereri din Franța vin de la cetățeni congolezi, afgani și haitieni. Această schimbare în topul preferințelor cu privire la destinație vine pe fondul unei scăderi abrupte a cererilor de protecție depuse de cetățeni sirieni, în urma prăbușirii regimului Bashar al-Assad din decembrie 2024. Schimbarea de lider în materie de cereri de azil din UE are implicații strategice importante pentru alocarea fondurilor europene, pentru formularea politicilor naționale de integrare, precum și pentru echilibrul politic intern al statelor membre. Totodată, raportul EUAA apare într-un moment în care mai multe state europene — inclusiv Danemarca — solicită măsuri mai stricte pentru a descuraja migrația neregulată. Autoritățile din diverse țări au în vedere inclusiv posibilitatea de a deporta azilanți în țări terțe care nu sunt țările lor de origine.

Noile date confirmă, intuitiv sau cu cifre, traseul pe care l-a urmat și migrația din România. Italia și Spania au fost, inițial, alegerea principală a migranților români, dar Germania a preluat conducerea după criza economică din 2008. În ultimii ani, dinamica s-a schimbat din nou, în funcție de condițiile economice și de alte repere din viețile studenților și ale profesioniștilor români care părăsesc țara. Exodul românilor spre Spania a început în anii 1990, după căderea regimurilor comuniste din Europa de Est, pe fondul promisiunilor de viață mai bună și al instabilității economice din România. Până în anii 2000, Spania a devenit o destinație preferată, datorită salariilor mult mai mari și a oportunităților în construcții și agricultură. România a aderat la Uniunea Europeană în 2007. Odată cu ridicarea restricțiilor de muncă, au început fluxuri masive către Spania și Italia, ajungând în acel an la aproape 200 000 de români care emigraseră către Spania și 270 000 către Italia. După criza financiară din 2008, migrația către Spania a scăzut dramatic, cu 70 % în 2008, iar cea către Italia cu 35 %, în timp ce Germania devenea tot mai atractivă, datorită stabilității economice și cererii de forță de muncă.

Începând cu 2010, Germania a atras un număr tot mai mare de români, devenind principala destinație pentru mulți, având în vedere că salariile și oportunitățile oferite în regiuni precum Bavaria, Baden-Württemberg și Renania de Nord-Westfalia au crescut semnificativ. Rețelele existente de migranți, contacte cu diverși angajatori și cu rețelele profesionale, au facilitat aceste deplasări din Italia și Spania, spre Germania.

Cel mai mare administrator de active alternative pariază pe chirii: Blackstone își crește expunerea pe rezidențial

19:36

Guvernul taie robinetul cu bani: Companiile de stat pe pierdere și primăriile suprapopulate rămân fără sprijin financiar

18:56

În ultimii ani, unii români au început să părăsească Germania și Spania pentru alte destinații sau chiar să revină în țară, pe fondul creșterii economice din România sau al degradării calității vieții în unele regiuni din Spania.

Foto: Unsplash

Un declin neașteptat în cererile sirienilor de azil

Subliniind ceea ce s-a schimbat în trendurile actuale, Agenția UE pentru Azil pune în evidență alte schimbări semnificative în fluxurile de solicitanți de azil, de data aceasta pentru alte popoare care au motive, politice sau economice, să-și părăsească țările de origine. În luna mai 2025, în statele membre UE au fost înregistrate 64.000 de cereri de azil, o scădere de aproape 25% față de aceeași lună din 2024. Cea mai spectaculoasă reducere a fost în cazul solicitanților sirieni: de la circa 16.000 de cereri în octombrie 2024, numărul acestora s-a prăbușit la doar 3.100 în mai 2025.

În Germania — până de curând principala destinație pentru sirieni — numărul total al cererilor de azil s-a înjumătățit, de la 18.700 în mai 2024, la 9.900 în aceeași lună din acest an.

Spania, noul lider al cererilor de azil

Conform datelor EUAA, Spania a preluat conducerea, cu aproape 12.800 de cereri înregistrate în mai 2025. Deși este o scădere față de cele 16.300 din anul anterior, autoritățile europene indică o creștere semnificativă a numărului de solicitanți proveniți din Venezuela, pe fondul „crizei economice și politice severe” din această țară sud-americană. Raportul sugerează că și măsurile mai stricte ale SUA în privința imigrației — inclusiv deportările de cetățeni venezueleni — au contribuit la această tendință.

Italia urmează Spaniei cu 12.300 de cereri în mai, din care o treime provin din Bangladesh și Peru. Franța ocupă poziția a treia, cu 11.900 de cereri, în ușoară scădere față de cele 12.500 înregistrate anul trecut. Cele mai multe cereri pentru Franța vin de la cetățeni congolezi, afgani și haitieni.

Foto: Unsplash

O schimbare istorică după un deceniu de dominanță siriană

Timp de zece ani, cetățenii sirieni au reprezentat principalul grup de solicitanți de azil în UE și în țările asociate (Norvegia și Elveția). Dar, „începând cu 2025, această tendință s-a inversat”, notează raportul. „Din februarie, Germania nu mai este destinația principală din UE+. Spania, Italia și Franța au primit mai multe cereri”, precizează sursa citată.

Această evoluție nu este rezultatul unei schimbări de politică în materie de azil, subliniază EUAA, ci reflectă „modificări majore ale realităților geopolitice din Siria”, unde gruparea islamistă Hayat Tahrir al-Sham l-a înlăturat de la putere pe Assad în decembrie, punând capăt celor 13 ani de război civil.

În urma schimbării de regim, mai multe state membre UE au suspendat procesarea cererilor siriene, dar nu au blocat oficial depunerea acestora, ceea ce a creat un climat de incertitudine juridică și administrativă pentru solicitanți.

Context politic tensionat în Europa

Raportul EUAA apare într-un moment în care mai multe state europene — inclusiv Danemarca — solicită măsuri mai stricte pentru a descuraja migrația neregulată, inclusiv posibilitatea de a deporta azilanți în țări terțe care nu sunt țările lor de origine.

Comisarul european pentru migrație, Magnus Brunner, a condus recent o misiune diplomatică în Libia, pe fondul creșterii numărului de traversări spre Grecia. Vizita a fost însă întreruptă brusc, după ce autoritățile libiene i-au cerut să părăsească țara — o dovadă a fragilității parteneriatelor externe ale UE în domeniul migrației.

Foto: Unsplash

Distribuția cererilor vs. numărul de azilanți

Deși Germania a fost depășită în clasamentul lunii mai, ea rămâne țara cu cel mai mare număr total de azilanți acceptați în ultimii ani. Între 2008 și 2024, Germania a acordat protecție pentru 150.000 de solicitanți, comparativ cu 65.200 în Franța, 50.900 în Spania și 40.000 în Italia, potrivit Eurostat.

Această diferență reflectă nu doar politicile mai deschise ale Berlinului în timpul crizei migrației din 2015, dar și capacitatea administrativă și economică superioară a Germaniei de a gestiona integrarea refugiaților.

Concluzii și implicații pentru politicile viitoare

Schimbarea de lider în materie de cereri de azil din UE are implicații strategice importante pentru alocarea fondurilor europene, politicile naționale de integrare, precum și pentru echilibrul politic intern al statelor membre. Spania, Italia și Franța se confruntă acum cu presiunea gestionării unui volum crescut de cereri într-un context de resurse limitate și tensiuni politice interne legate de imigrație.

Pentru Bruxelles, aceste date întăresc urgența reformării sistemului de azil și migrație al Uniunii — un obiectiv de mult timp blocat în negocieri între statele membre cu viziuni divergente.

Raportul EUAA ar putea deveni un punct de cotitură în acest proces, forțând o regândire nu doar a modului în care UE gestionează fluxurile de azilanți, ci și a relației sale cu statele instabile din vecinătate care continuă să alimenteze presiunile migraționiste.

Foto: Unsplash

Românii aleg Italia și Spania

Românii aleg Italia și Spania ca principale destinații de emigrare din motive culturale, lingvistice și economice, iar datele oficiale din 2024 și 2025 confirmă amploarea comunităților românești din ambele țări. În Italia, conform datelor Statista din 2025 și ale Institutului Național de Statistică italian (ISTAT), trăiesc aproximativ 1.073.196 de cetățeni români cu rezidență legală, ceea ce face din comunitatea română cel mai numeros grup de străini din Italia. Alte surse, inclusiv estimările anterioare ale ISTAT din 2021, indică o comunitate de peste 1.145.000 de persoane, iar dacă sunt incluși și românii naturalizați sau cei din a doua generație, numărul total ar putea depăși 1,2 milioane. Comunitatea românească din Italia s-a consolidat puternic în ultimele două decenii, mulți români fiind atrași de similaritatea lingvistică dintre română și italiană, de oportunitățile de muncă în construcții, agricultură sau servicii casnice, dar și de existența unor comunități deja formate în orașe precum Roma, Torino, Milano și Bologna.

În Spania, conform datelor oficiale din 2023 furnizate de Institutul Național de Statistică al Spaniei (INE), erau înregistrați legal 630.795 cetățeni români. Totuși, estimările anterioare din 2022 arătau că numărul total al românilor, incluzând naturalizații și descendenții acestora, putea ajunge la peste 1.079.000. Spania a fost, în special în perioada 2005–2012, o destinație preferată de români datorită salariilor atractive la acea vreme, oportunităților din agricultură, construcții și îngrijire, dar și pentru că limba spaniolă este ușor de învățat pentru vorbitorii de română, ambele fiind limbi romanice. În ultimii ani, însă, comunitatea românească din Spania a înregistrat o scădere, pe fondul creșterii costului vieții și a instabilității din anumite sectoare economice, ceea ce a determinat parte dintre români să se întoarcă în țară sau să migreze spre alte state europene.

Astfel, deși în trecut cele două țări găzduiau comunități românești de dimensiuni comparabile, în prezent Italia conduce detașat ca număr de români rezidenți, în timp ce Spania rămâne în continuare una dintre cele mai importante destinații de emigrare pentru români, dar cu o tendință ușor descendentă în ultimii ani.