Fanaticii natalității se lasă iar seduși de eugenie? Alianța MAGA–Silicon Valley vrea să repopuleze America

O alianță între conservatori religioși din mișcarea natalistă MAGA și magnați ai tehnologiei din Silicon Valley transformă creșterea natalității în America într-o misiune ideologică și economică. Unii dintre miliardari – precum Elon Musk și Peter Thiel – finanțează inițiative de „optimizare” a reproducerii. Aceste start-up-uri testează utere artificiale, selecția embrionară genetică și „bănci de ADN” destinate „optimizării” viitorilor copii ai Americii. Fondurile de investiții apropiate de miliardarii MAGA cumpără clinici, lanțuri de spitale și platforme digitale pentru „optimizarea fertilității”. La rândul lor, liderii republicani  – ca J.D. Vance și Donald Trump – amplifică efectul, promovând ideea că nașterea de copii este o datorie patriotică. Criticii spun că acest „natalism” reînvie idei eugenice și patriarhale. Imperativul absolut al nașterii de copii pune presiune asupra femeilor și glorifică maternitatea ca instrument de stat. În esență, se arată într-o amplă analiză publicată de The Economist, mișcarea propune o soluție simplistă la o problemă complexă: în loc de politici sociale reale, oferă o nouă ideologie a nașterii ca salvare națională.

O conferință despre viitorul Americii, începută cu o brățară galbenă

Natalismul MAGA e mai mult decât o reacție la scăderea evidentă a natalității: e, mai degrabă, un simptom al anxietății civilizației americane, scrie The Economist. Sub retorica „pro-viață” se amestecă, de fapt, trei frici profunde. Una este de natură economică, anume că sistemul nu va mai putea susține generațiile vârstnice. Se adaugă o temere culturală, și anume că valorile progresiste vor dizolva identitatea națională. Nu în ultimul rând, presează frica demografică, groaza că imigrația va „înlocui” majoritatea albă. În acest amestec de temeri, a avea copii devine un act de rezistență simbolică, o dovadă de loialitate față de trib, nu o alegere personală.

Analiza publicată de The Economist începe cu un scenariu aparent desprins dintr-o distopie. Într-o seară caldă de martie, camionagiul Tim Adkinson a renunțat la cabina în care dormea și s-a cazat la un hotel din Austin, Texas. Purta o cămașă de in albă, pantaloni chino și o brățară galbenă din hârtie. Brățara e un simbol în măsură să-i anunțe pe ceilalți participanți că e singur, disponibil pentru întâlniri și, mai ales, dornic să procreeze. La 32 de ani, fără copii, Adkinson a simțit, dintr-o dată, că a contribuit, fără voie, la criza demografică a Americii. „Am realizat că e o problemă – nu doar la mine, ci peste tot”, spune el, cu o umbră de regret pe chip.

Diamantele sintetice schimbă regulile jocului cu prețuri imbatabile. Cât de real mai e luxul strălucitor

17:58

Renault caută un furnizor chinez pentru un nou motor electric

17:10

La masa din auditoriul Muzeului de Istorie al Statului Texas, înconjurat de 200 de pro-nataliști, mânca pui fript și broccoli. Cam aceasta a fost deschiderea NatalCon, o conferință de două zile dedicată găsirii unor „soluții inovatoare” pentru declinul natalității globale. Pentru Adkinson, întâlnirea a fost și o șansă personală: completase un formular în care își scrisese o serie de date, vârsta, religia și numărul de copii pe care-i dorește – între unu și șapte sau chiar mai mulți. Când a privit, însă, sala, a înțeles că ceva ar putea să meargă prost: „Opt bărbați la o femeie. Nu-mi fac mari speranțe”.

Tehnologia și credința, unite sub același slogan: „Go have babies”

Adkinson a votat cu Donald Trump și se considera „de dreapta dură”. La conferință a adunat în jurul lui ingineri libertarieni și conservatori religioși, adică așa-numita alianță „tech-trad”, care a pus umărul la al doilea mandat Trump. Pentru ei, scăderea natalității reprezintă o amenințare existențială, critică pentru economia americană, pentru securitatea națională și chiar pentru însuși proiectul MAGA. Miliardari precum Elon Musk, Peter Thiel sau Marc Andreessen finanțează companii și programe de cercetare în domeniul reproducerii. În paralel, fundații conservatoare, ca Heritage Foundation, cer interzicerea avortului și limitarea accesului la contraceptive.

Vicepreședintele J.D. Vance, protejatul lui Thiel – convertit la catolicism, a transformat natalismul într-un punct-cheie al dreptei trumpiste. A atacat democrații fără copii biologici, pe care i-a descris drept „femei cu pisici”, și a declarat solemn: „Vreau mai mulți bebeluși în Statele Unite”. Trump însuși, scrie The Economist, s-a autointitulat „președinte al fertilizării”, lansând planul TrumpRx, un program guvernamental care va vinde tratamente de fertilitate la preț redus. Pentru participanții la NatalCon, momentul părea prielnic: „Naționalismul natalist” devenea o cauză de stat.

Proteste, suspiciuni și retorica despre „salvarea civilizației”

În fața muzeului, o mulțime de protestatari mascați strigau „Naziștii, afară de pe campus!” și fluturau pancarte pe care scria „Eugeniști”. Cuvântul „Natalists” era tăiat cu roșu. Pentru detractorii conferinței, mișcarea pro-natalistă pare o fațadă pentru ideea unei Americi mai albe, comentează sursa citată. Adkinson, obișnuit cu insultele, a ridicat din umeri: „Mi s-a spus că aș fi nazist de sute de ori. Mesajul e simplu: faceți copii. Cum zici asta, cum stânga o ia razna!”. Scăderea natalității, o realitate globală, e prezentată de pro-nataliști ca o urgență civilizațională.

Datele confirmă, de fapt, tendința: dacă ritmul actual continuă, populația mondială va atinge vârful în 2065, la 9,6 miliarde, apoi va scădea accelerat. În SUA, rata fertilității e de 1,6 copii pe femeie, sub nivelul de înlocuire de 2,1, dar peste Europa sau Asia de Est. În teorie, declinul reflectă emanciparea femeilor și controlul asupra propriei vieți, dar efectele economice sunt incerte. Mai puțini oameni activi înseamnă o povară mai mare pe generațiile viitoare și riscuri pentru sustenabilitatea datoriei publice.

Politici costisitoare cu rezultate minime

Multe guverne încearcă să „cumpere” bebeluși. Coreea de Sud, cu o rată a fertilității de 0,72, cea mai mică din lume, a cheltuit 270 de miliarde de dolari în două decenii pe programe pro-nataliste. Au implementat diverse măsuri, de la transport gratuit pentru gravide, la subvenții pentru fertilizare in vitro și locuințe gratuite pentru mame. În Ungaria, guvernul lui Viktor Orbán alocă 6% din PIB pentru stimularea natalității, inclusiv prin scutiri de impozit pe viață pentru mamele cu doi copii sau mai mulți. Rezultatele rămân însă slabe: natalitatea abia dacă s-a mișcat.

Economista Catherine Pakaluk, profesoară la Universitatea Catolică din America, a spus, la NatalCon, că „a avea un copil seamănă mai mult cu înrolarea în armată decât cu o cină romantică”. Explică eșecul stimulentelor financiare prin simplul fapt că maternitatea a devenit o alegere, nu o obligație. În cercetările ei, pe grupuri de femei americane care au cinci copii sau mai mulți, a descoperit că dorința de a avea o familie numeroasă se formează prin experiență directă. „Am crescut printre frați. Știam cum e să fii înconjurată de copii”, spune ea.

Când natalismul devine o cauză națională și o armă ideologică

Pro-nataliștii se tem că femeile din societățile moderne, tot mai rupte de contactul cu copiii, vor privi maternitatea ca pe o povară. Astfel, populația „nativă” ar intra într-un cerc vicios al declinului. În America, ideea prinde rădăcini într-un climat politic tot mai nativist. Administrația Trump a înăsprit regulile de imigrație, iar deportările au devenit spectacol public. Pentru dreapta radicală, singura soluție rămâne creșterea internă. „Nu e doar un război cultural, e un război pentru civilizație. Natalismul este sabia și scutul nostru”, a declarat influencerul Jack Posobiec în deschiderea NatalCon.

În centrul alianței „tech-trad”, libertarienii din Silicon Valley și conservatorii creștini împărtășesc același diagnostic: declinul natalității e semnul decadenței liberale. Unii invocă Biblia – „mergeți și înmulțiți-vă”. Alții, logica productivității: familiile inteligente creează societăți inovatoare. În ambele cazuri, discursul e despre renașterea Americii. În sala în care s-a desfășurat conferința, contrastul era vizibil, comentează The Economist: tricouri cu logo-uri tech lângă cămăși apretate, mame cu câte zece copii printre bărbați care vorbeau despre „viitorul familiei”.