Firmele care selectează managerii companiilor de stat au intrat in vizorul Ministerului Economiei. Ce schimbări se pregătesc

Radu Miruță, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, a adus în atenție modul în care sunt selectați managerii companiilor de stat, susținând că procesul actual nu reflectă deloc o procedură normală. Potrivit acestuia, doar două firme au rolul de a stabili cine este potrivit să conducă marile companii ale statului.

„Există ordonanța aceea a managementului corporatist, care presupune contractarea unei firme de head hunting, care face o selecție și stabilește cine sunt managerii extraordinari de buni care să conducă aceste companii ale statului. Cum Dumnezeu se întâmplă, rezultatul acestor firme de selecție este o listă foarte scurtă de politicieni? Din tot spectrul de oameni cu pricepere management din România, din firma asta rezultă doar politicieni? E o prefăcătorie a acestei selecții, n-are nicio legătură cu normalitatea”, a declarat Radu Miruță, la Digi 24.

Remunerații de top fără criterii clare

Ministrul a dat exemplul unor directori de companii de stat care încasează lunar 53.000 de lei, subliniind că astfel de salarii nu sunt corelate cu criterii reale de performanță. În plus, printre criteriile trecute în contractele de management se regăsesc aspecte precum punctualitatea la serviciu.

România intră în jocul marilor puteri pentru uraniul blocat în Niger. Miza: un stoc de peste 1.000 de tone

17:15

Impactul economic al verii infernale europene: căldura extremă începe să lovească direct economia

16:09

Oficialul de la Economie a menționat exemplul unor directori din companii de stat care primesc lunar salarii de până la 53.000 de lei, subliniind că există cazuri în care remunerațiile de circa 50.000 de lei nu sunt însoțite de criterii clare de performanță. Mai mult, printre criteriile de evaluare din contractele actuale se regăsește și obligația de a fi punctual la serviciu, aceasta fiind considerată o simplă formalitate în cadrul criteriilor de performanță.

„Concursuri” cu rezultat previzibil

Radu Miruță a explicat că, în multe cazuri, selecția managerilor se face în urma unor „concursuri” care nu oferă șanse reale de competiție și că, în prezent, nu are pârghii directe pentru a schimba acest sistem. Totuși, ministrul a anunțat două măsuri pentru a aduce schimbări: introducerea unor noi criterii de performanță și evaluarea managerilor pe baza acestora.

„Pentru situațiile în care acești oameni sunt directori acolo, în urma unui ‘concurs’, între ghilimele, din punctul meu de vedere, eu nu am posibilitatea să fac ceva. Singurul lucru pe care îl pot face este în doi pași: să propun noi criterii de performanță, și asta fac în aceste zile, după care să fie o evaluare în baza criteriilor noi de performanță.”

Schimbarea firmelor de selecție: de la două la douăzeci

Ministrul Miruță a atras atenția asupra faptului că, atâta timp cât aceleași două firme rămân responsabile de selecție, procedurile nu se vor schimba cu adevărat. El a propus extinderea numărului de firme implicate la 20-25, pentru a asigura o diversitate mai mare a candidaților și pentru a găsi profesioniști dispuși să accepte salarii competitive, dar care să aducă valoare reală statului.

„Însă mi-am dat seama că eu trebuie să controlez un instrument, că degeaba opresc o procedura dacă firmele care îi selectează pe următorii sunt aceleași. Sunt două firme în Ministerul Economiei, doar două, care vin și spun cine este bun să fie manager, vreau să fie 20-25, care să se ducă pe piață și să găsească niște oameni care să vină și să îmi spună că poate vor 10.000 de euro, 15.000 de euro. Și sunt dispus să primească suma asta de bani, dacă cu adevărat ei conduc o companie a statului, în interesul statului român.”

Bogăția statului, filtrată politic

Radu Miruță a subliniat că, deși statul român deține o bogăție considerabilă, cetățenii nu resimt beneficiile acesteia, din cauza filtrării la nivel politic. El a descris acest fenomen drept un paradox pe care dorește să-l elimine, menționând că mulți dintre actualii manageri au ajuns în funcții datorită conexiunilor politice, nu performanței profesionale.

„Acesta e un paradox pe care vreau să-l opresc, indiferent cât de tare supără lucrul ăsta, pentru că cei care trebuie să plece nu sunt niște sfinți coborâți din catapeteasma bisericii, ci sunt niște oameni cu foarte multe conexiuni politice la cel mai înalt nivel, care au ajuns acolo cu încuviințarea nivelului înalt politic.”

Context și reacții din spațiul public

Tema numirii managerilor la companiile de stat a generat dezbateri intense în spațiul public, mai ales în contextul în care numeroase investigații jurnalistice au arătat de-a lungul anilor că funcțiile de conducere din aceste companii au fost adesea ocupate de persoane cu sprijin politic, nu pe criterii de merit sau competență managerială.

Potrivit unor analize recente, România se confruntă cu dificultăți în implementarea unui management corporatist autentic la companiile de stat, iar recomandările venite din partea instituțiilor europene vizează tocmai transparentizarea și profesionalizarea procesului de selecție.

Discuțiile despre reformarea sistemului de selecție a managerilor la companiile de stat continuă să fie de actualitate, iar inițiativele anunțate de ministrul Economiei sunt urmărite cu atenție atât de experți, cât și de opinia publică.