Firmele românești se tem de scăderea vânzărilor din cauza platformelor asiatice

Peste trei sferturi dintre firmele românești atât din mediul online, cât și offline, se tem de scăderea vânzărilor în următoarele 12 luni, conform unui studiu recent realizat de Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO).

Această deterioare ar fi generată în principal de concurența agresivă a platformelor globale precum Temu, AliExpress, Trendyol și Shein. Aceste marketplace-uri exercită o presiune semnificativă asupra micilor producători autohtoni, 75% dintre respondenți avertizând că riscul falimentului este tot mai ridicat.

Firmele românești se tem de scăderea vânzărilor în următorul an

„Hackerii ruși vizează spitalele poloneze”

14:16

Cardurile de alimente 2025: cine beneficiază și când se acordă

13:36

Studiul ARMO evidențiază un dezechilibru marcant în competiția de pe piața locală, cauzat de absența unor reglementări clare și uniforme privind taxarea vamală și controlul calității produselor importate prin platformele non-UE. Astfel, firmele românești se confruntă cu o concurență neloială care afectează direct vânzările și profitabilitatea.

Potrivit datelor, preluate de News.ro, 77% dintre firme se aşteaptă la o reducere a cifrei de afaceri pe termen scurt, iar 73% anticipează un impact negativ asupra profitului. Totodată, aproape jumătate dintre acestea au observat deja o scădere a bazei de clienți. Mai mult, 71% dintre participanți au semnalat o creștere a accesibilității pe piață a produselor cu standarde de calitate inferioare, ceea ce periclitează încrederea consumatorilor în comerțul online local.

În topul platformelor cu cel mai mare impact asupra mediului de afaceri românesc se află Temu, Trendyol și Shein, acestea fiind depășite în notorietate doar de rețeaua socială Facebook. De asemenea, Temu și AliExpress influențează mai ales revânzătorii și IMM-urile, în timp ce Shein și Trendyol afectează sectorul de fashion.

Perspectiva antreprenorilor rămâne pesimistă. Aproape o treime dintre comercianții afectați estimează că și în acest an vor continua scăderile de vânzări. Un sfert dintre producătorii locali semnalează concurența neloială manifestată prin prețuri de „dumping” și evitarea obligațiilor fiscale în cazul importurilor din Asia.

În acest context, peste jumătate dintre companiile intervievate solicită intervenția autorităților naționale și europene. 65% cer dezvoltarea unor programe dedicate IMM-urilor pentru a facilita adaptarea la digitalizare și inovare, în timp ce 62% cer impunerea respectării legislației UE și naționale de către platformele asiatice.

Totodată, 61% cer aplicarea acelorași impozite și taxe vamale pentru toți operatorii de pe piață, iar 55% sprijină introducerea unor taxe vamale uniform aplicabile pentru toate bunurile importate din afara Uniunii Europene, indiferent de valoarea coletului.

Comerțul electronic în România: 3,4% din PIB

„Solicităm condiții corecte și echitabile pentru toate firmele, astfel încât companiile românești să nu suporte povara fiscală și calitativă singure, în timp ce platformele din afara UE funcționează într-un cadru flexibil, fără respectarea normelor și obligațiilor”, a declarat Cristi Movilă, președintele ARMO.

În 2024, comerțul electronic în România a atins o pondere de aproximativ 3,4% din PIB, cu un potențial clar de creștere spre media europeană de 4,2%. E-commerce-ul a fost impulsionat și de o rată tot mai mare de acces la internet în mediul rural, unde 67,3% dintre locuitori au cumpărat online anul trecut.

Pentru ca acest sector să fie în continuare un motor de creștere economică și digitalizare este esențială instituirea unui „teren de joc” echitabil pentru toți jucătorii. „Fiecare leu neîncasat prin neplata taxelor de către platformele non-UE este o povară suplimentară pentru antreprenorii corecți și pentru economia românească. Dacă nu se iau măsuri rapide, riscăm să slăbim un ecosistem digital vital pentru modernizarea țării”, a adăugat Cristian Pelivan, director executiv ARMO.

Datele provin dintr-un sondaj realizat de ARMO între 28 aprilie și 13 mai 2025, pe un eșantion de 511 firme din România, reprezentând microîntreprinderi, firme mici și medii, prin interviuri telefonice asistate de computer.