Letonia cere 7 miliarde de euro de la UE pentru costurile confruntării cu Rusia. „Noi plătim apărarea întregii Europe”

Letonia solicită Uniunii Europene 7 miliarde de euro pentru a compensa o parte dintre costurile militare și economice generate de confruntarea cu Rusia. Premierul Andris Kulbergs susține că țările aflate în prima linie a apărării europene suportă o povară disproporționată și că Bruxellesul ar trebui să țină cont de acest lucru în viitorul buget al UE.

Cererea vine înaintea alegerilor parlamentare din Letonia, programate pentru 3 octombrie, într-un moment în care partidele care pun sub semnul întrebării costurile politicii dure față de Moscova câștigă teren în sondaje.

Riga vrea 7 miliarde de euro din viitorul buget european

Premierul leton a declarat pentru Politico faptul că suma solicitată ar trebui să provină din viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, prin intermediul noului Fond European pentru Competitivitate.

Românii au cheltuit 68 de miliarde de lei pe bunuri de larg consum și produse Electro-IT în primul semestru. Cum s-a schimbat comportamentul de cumpărare

14:19

Penurie de uleiuri de motor în industria auto. Războiul din Orientul Mijlociu perturbă aprovizionarea

12:17

Cei 7 miliarde de euro ar urma să fie acordați suplimentar altor fonduri europene destinate Letoniei și să contribuie la acoperirea cheltuielilor militare tot mai mari, precum și a pierderilor economice provocate de prăbușirea relațiilor comerciale cu Rusia după invazia pe scară largă a Ucrainei.

Suma solicitată reprezintă aproape jumătate din cele 15,1 miliarde de euro pe care Letonia estimează că le va cheltui pentru apărare pe durata următorului cadru financiar european de șapte ani.

Comisia Europeană a propus, pentru bugetul 2028-2034, o creștere semnificativă a finanțării europene pentru apărare. În cadrul Fondului European pentru Competitivitate sunt prevăzute 125,2 miliarde de euro pentru securitate, industria de apărare și sectorul spațial. Acești bani nu reprezintă însă o alocare garantată pentru Letonia, ci sunt destinați unor proiecte derulate la nivelul întregii Uniuni. Viitorul buget european trebuie încă negociat de statele membre și Parlamentul European.

„Plătim apărarea întregii Europe”

Kulbergs consideră că Letonia merită un tratament special deoarece își majorează cheltuielile pentru apărare într-un ritm ridicat, asumându-și inclusiv împrumuturi pentru consolidarea securității regionale.

„Ne aducem deficitul bugetar la maximum (…) iar din această datorie plătim (…) apărarea întregii Europe”, a declarat premierul leton.

Potrivit acestuia, o parte importantă a banilor cheltuiți de Letonia pentru apărare se întorc în economiile statelor vest-europene, prin achizițiile de echipamente și armament.

Riga cumpără produse și servicii de apărare din țări precum Germania, Franța, Spania, Suedia și Țările de Jos.

„Noi alimentăm economiile lor”, a spus Kulbergs, argumentând că povara financiară a securității europene nu este distribuită în mod egal între statele membre.

Alegerile din octombrie complică situația politică

Solicitarea financiară a premierului apare într-un context electoral sensibil. Alegerile naționale din 3 octombrie ar putea influența inclusiv politica Letoniei față de Rusia. Partidele care consideră că Riga ar trebui să primească o compensație mai mare pentru sancțiunile impuse Moscovei și pentru sprijinul acordat Ucrainei au început să câștige popularitate.

Ainārs Šlesers, un politician populist și om de afaceri, susține că Letonia nu poate suporta la nesfârșit costurile economice ale politicii europene față de Rusia.

„Pierdem bani (…) vorbim despre cum să sprijinim Ucraina, dar suntem o victimă”, a afirmat acesta.

Šlesers susține că, la fiecare reînnoire a sancțiunilor europene împotriva Moscovei, Letonia ar trebui să primească sprijin financiar în schimbul susținerii măsurilor restrictive. El nu a exclus nici posibilitatea ca Riga să își folosească dreptul de veto în anumite situații, deși a evitat să spună că intenționează să blocheze efectiv sancțiunile.

Presiuni pentru reluarea relațiilor cu Moscova

Šlesers susține că, pe termen lung, Letonia trebuie să găsească o modalitate de a restabili legăturile economice cu Rusia, argumentând că apropierea geografică și legăturile istorice nu pot fi ignorate. El condamnă invazia Rusiei și afirmă că sprijinul pentru Ucraina trebuie să continue, dar insistă asupra necesității unei încetări rapide a războiului.

Poziția sa stârnește însă îngrijorări în rândul formațiunilor proeuropene. Andris Šuvajevs, candidat al progresiștilor de centru-stânga la funcția de premier, avertizează că o eventuală intrare a lui Šlesers la guvernare ar putea duce la o schimbare graduală a politicii externe.

„Sunt 100% sigur că politica externă a Letoniei față de Rusia se va înmuia în timp”, a afirmat Šuvajevs.

Potrivit acestuia, o astfel de schimbare ar putea include solicitări pentru exceptarea anumitor interese economice rusești de la sancțiuni și un discurs mai conciliant al guvernului de la Riga.

Partidul lui Kulbergs conduce în sondaje, însă rezultatul alegerilor și negocierile pentru formarea unei coaliții vor determina direcția viitoarei politici.

Premierul leton cere o linie mai dură împotriva Rusiei

În paralel cu solicitarea financiară, Kulbergs pledează pentru menținerea unei poziții foarte ferme față de Moscova.

Premierul leton a cerut o interdicție totală la nivelul UE pentru acordarea vizelor cetățenilor ruși. În 2025, țările UE au emis peste 630.000 de vize pentru cetățeni ai Rusiei. Kulbergs critică în special faptul că persoane care au participat la războiul împotriva Ucrainei ar putea avea în continuare acces la spațiul european.

„Suntem nebuni?”, a întrebat premierul, criticând întârzierea introducerii unor restricții mai dure.

Letonia susține, de asemenea, transferarea către Ucraina a activelor suverane rusești înghețate în Europa, în valoare de aproximativ 210 miliarde de euro. Kulbergs respinge argumentele potrivit cărora Rusia ar putea contesta ulterior confiscarea acestor active.

Premierul leton a criticat și deschiderea unui canal de comunicare între președintele Consiliului European, António Costa, și Kremlin. În opinia sa, orice astfel de dialog ar trebui să fie decis colectiv de statele membre.

Kulbergs consideră că discuțiile directe cu Vladimir Putin nu oferă perspective reale de pace și ar putea permite Rusiei să câștige timp pentru a se pregăti pentru următoarea etapă a conflictului.

Riga nu exclude relațiile cu Rusia după război

Deși promovează o politică dură față de Moscova, Kulbergs spune că Letonia nu exclude complet reluarea relațiilor cu Rusia în viitor. Condiția este ca Rusia să plătească despăgubiri Ucrainei și ca persoanele responsabile pentru crime de război să fie trase la răspundere.

Premierul leton a indicat Germania de după cel de-Al Doilea Război Mondial drept un posibil model: izolarea nu ar trebui să fie permanentă dacă există asumarea responsabilității, pedepsirea vinovaților și repararea prejudiciilor.

În același timp, Kulbergs avertizează că încheierea războiului nu va elimina automat riscurile pentru Letonia. Dimpotrivă, el estimează că insecuritatea de la graniță ar putea crește după un armistițiu.

Premierul se teme inclusiv de revenirea în Rusia a sute de mii de soldați care au luptat pe front și de apariția unor noi fluxuri de migrație, pe fondul eventualei prăbușiri a economiei de război a Moscovei.