Pe 12 noiembrie, presa sârbă a anunțat că MOL, compania energetică maghiară, intenționează să cumpere o parte din compania petrolieră sârbă NIS, subsidiara gigantului Gazprom. Această mișcare implică 11,3% din acțiunile NIS, o cotă minoritară care, însă, ar putea influența situația companiei sancționate de SUA până pe 25 noiembrie. MOL a refuzat să comenteze oficial, catalogând informația drept zvon. Experții locali indică faptul că achiziția mică ar putea ocoli sancțiunile americane, dar întregul proces ascunde strategii mai ample.
Dacă MOL preia acea parte din NIS, investitorii non-ruși ar putea deține majoritatea în noua structură a companiei. Statul sârb ar avea 29,87%, acționarii mici 13,9%, iar MOL 11,3%. Împreună, aceștia reprezintă 55,07% din acțiuni, iar actualul majoritar Gazpromneft ar deține doar 44,93%. Gazpromneft este parte a grupului Gazprom, gigantul rus în domeniul gazului natural. Acesta este al doilea ca mărime în industria petrolieră rusă după Rosneft și Lukoil.
Această preluare NIS ar respecta cerințele americane de izolare a entităților cu control majoritar în industria petrolieră rusă. Dar experții cred că autoritățile americane nu vor fi păcălite. Tamás Pletser, analist la Erste, a spus, pentru Telex, că „rușii încearcă mereu să păcălească, dar americanii nu tolerează asemenea strategii,” subliniind că decizia este una discreționară a SUA privind sancțiunile. În opinia sa, se pune mai mult problema controlului real asupra NIS, decât cine aparține acțiunilor.
Pe parcursul negocierilor, o delegație rusă urma să ajungă la Budapesta pe 15 noiembrie, în timp ce Belgradul negocia simultan cu Emiratele Arabe Unite. Tamás Pletser observă că situația este similară cu aprovizionarea cu curent electric, unde lumea nu-și imaginează că ar putea apărea întreruperi majore.
Sancțiunile SUA din 10 ianuarie 2025 sunt valabile din octombrie pentru NIS, interzicând orice tranzacție comercială cu această companie. Astfel, vânzarea produselor petroliere către rafinăria NIS de la Pančevo este interzisă, iar plata la stațiile NIS prin Visa sau Mastercard nu mai funcționează. Aceasta este o situație critică pentru Serbia, care se bazează pe rezerve strategice de combustibil până pe 25 noiembrie. Guvernul sârb trebuie să găsească o soluție până în decembrie sau la Crăciunul ortodox, pe 7 ianuarie. Rusia nu sprijină cooperarea, lăsând rezolvarea în incertitudine.
Rafinăria Gazprom din Serbia este conectată doar la oleoductul Janaf, care vine din Croația, poartă esențială pentru aprovizionarea MOL și a pieței din regiune. Consumul anual al rafinăriei sârbe este de 4,5 milioane tone, dintre care 1 milion provin din producția internă. Restul trebuie obținut prin importuri. Sancțiunile se aplică exclusiv NIS, nu Serbiei, iar o preluare decisivă ar putea atenua impactul legal asupra tranzacțiilor.
În acest context, MOL sau alți concurenți pot aproviziona rețele neafectate din Serbia cu benzină și motorină. Din cauza unui incendiu la rafinăria Danube din Százhalombatta, capacitatea actuală este limitată. Cu toate acestea, MOL poate folosi barje pe Dunăre pentru a alimenta depozitele mari de combustibil de lângă Novi Sad. Preluarea NIS ar oferi MOL avantaje competitive în regiune, întărind poziția față de oleoductul Janaf, și ar crea sinergii importante pentru ambele companii.