Grecia se pregătește să depășească ritmul economic al principalelor economii europene în 2026. Guvernul de la Atena estimează o creștere de 2,4% a PIB, alimentată de investiții masive și de un consum intern solid.
Proiectul de buget pentru 2026, depus luni în Parlament de ministrul de finanțe Kyriakos Pierrakakis, indică o accelerare a economiei elene. După o creștere de 2,2% în 2025, PIB-ul ar urma să urce cu 2,4% anul viitor, depășind ritmurile principalelor state membre ale Uniunii Europene.
Această performanță se sprijină pe două motoare esențiale: investițiile masive și cheltuielile gospodăriilor. Sprijinul din partea fondurilor europene de redresare joacă, de asemenea, un rol central în acest avans.
Guvernul a revizuit în jos estimarea pentru 2025, de la 2,3% la 2,2%. Instituția a invocat stagnarea economică europeană și impactul noii politici tarifare a administrației Trump asupra schimburilor comerciale. Cu toate acestea, perspectivele pentru 2026 rămân optimiste. Acest lucru consolidează imaginea Greciei ca fiind una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din zona euro.
Kyriakos Pierrakakis a subliniat că investițiile vor crește cu 10,2% în 2026. Asta reprezintă un ritm considerat decisiv pentru dinamica economică a țării. Fondurile europene atrase prin Mecanismul de Redresare și Reziliență sunt folosite pentru infrastructură, modernizarea energiei și digitalizare.
Această strategie de dezvoltare marchează un contrast puternic față de perioada de criză din 2015, când Grecia era la un pas de ieșirea din zona euro. În prezent, țara folosește banii europeni pentru a stimula economia și pentru a atrage capital străin, consolidând încrederea investitorilor internaționali.
În plus, consumul privat rămâne solid, susținut de scăderea șomajului și de creșterea veniturilor gospodăriilor. Acest echilibru între investiții și cererea internă oferă Greciei o poziție favorabilă în raport cu statele din vestul Europei, unde încetinirea economiei continuă să fie un obstacol.
Un element cheie al prognozei pentru 2026 este menținerea unui excedent primar de 2,8%. Acesta ar fi bazat pe venituri fiscale mai mari și o rată a șomajului în scădere. Acest surplus va permite Greciei să facă față plăților dobânzilor și să stabilizeze datoria publică.
Cifrele sunt semnificative: datoria publică, cea mai mare din zona euro în prezent, ar urma să scadă de la 145,3% din PIB în 2025 la 137,6% în 2026, adică o reducere de 7,8 puncte procentuale.
„Dacă acest scenariu se confirmă, Grecia nu va mai fi țara cu cea mai ridicată datorie din Uniunea Europeană”, a declarat Pierrakakis.
Pe lângă stabilitatea fiscală, proiectul de buget pentru 2026 include facilități fiscale de 1,7 miliarde de euro. Acestea vor fi direcționate către gospodăriile cu copii și vor susține majorările de pensii, într-un context în care costul vieții continuă să apese asupra populației.
Fondurile necesare acestor măsuri provin din creșterea veniturilor fiscale, rezultat al salariilor mai mari, al reducerii șomajului și al surplusurilor bugetare.