Guvernul intervine în criza de la Salina Praid. Care sunt cauzele dezastrului

Prim-ministrul interimar Cătălin Predoiu a decis înființarea unui grup de lucru interministerial care va analiza pagubele de la Salina Praid și va coordona măsurile de intervenție rapidă necesare pentru stabilizarea zonei și salvarea obiectivului.

În urma inundațiilor provocate de ploile torențiale din ultimele zile, mina harghiteană a fost inundată, existând riscul prăbușirii

Cauzele dezastrului de la Salina Praid

Experții germani au testat ciocolata cu lapte. O marcă ieftină le-a surclasat pe toate

21:58

O mănăstire de 400 de ani, vândută pentru prețul unei pizza, se transformă în clinică stomatologică

21:27

Decizia vine după ce, joi, Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a adoptat Hotărârea nr. 7/2025, prin care s-a stabilit un plan de măsuri urgente pentru revenirea la normalitate în perimetrul afectat. În cadrul acestui plan, Ministerul Economiei și Ministerul Mediului au fost mandatate să propună rapid soluții de remediere, inclusiv alocarea de fonduri suplimentare din rezerva bugetară a Guvernului.

„Ne aflăm într-un moment care necesită acțiune imediată. Prioritatea noastră este siguranța oamenilor și reluarea funcționării acestui punct economic și turistic vital pentru regiune. Am cerut tuturor instituțiilor implicate să colaboreze eficient cu autoritățile locale pentru a garanta o intervenție rapidă și coordonată”, a declarat premierul interimar Cătălin Predoiu.

Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a explicat, vineri, într-un comunicat oficial că situația critică de la Salina Praid a fost determinată de creșterea bruscă a debitului pârâului Corund, care a ajuns la 60 mc/s, adică de zece ori mai mult decât în mod normal. Situația critică este și urmarea lucrărilor de regularizare care, începute în 2012, nu au fost finalizate nici acum, ceea ce a permis infiltrarea unor cantități uriașe de apă.

Salina Praid este administrată de compania de stat SC Salrom SA, responsabilă legal de toate lucrările de investiții și întreținere din zonă. În baza unui contract activ semnat în 2024, compania a demarat lucrări de impermeabilizare și de consolidare, însă acestea nu au fost suficiente în fața fenomenelor hidrologice extreme.

Potrivit ANAR, începând cu data de 6 mai 2025, Administrația Bazinală de Apă (ABA) Mureș a mobilizat peste o sută de oameni și echipamente grele (motopompe, excavatoare, generatoare) pentru a sprijini echipa de la Salrom în eforturile de limitare a infiltrațiilor. Totodată, au fost executate canale de by-pass, lucrări de betonare și stabilizare a malurilor, dar și consolidări în zonele cu risc crescut.

Situația s-a înrăutățit în 27 mai, când debitul pârâului Corund a crescut accelerat, depășind capacitatea canalelor de urgență construite în 2024-2025. Viitura a transportat materiale plutitoare și resturi de poduri, care au deteriorat geomembranele folosite pentru impermeabilizare, reactivând fisurile din masivul de sare. Din motive de securitate, personalul și utilajele au fost retrase temporar din zonă.

Răspunderi și limitări legale

Reprezentanții ANAR subliniază că, potrivit legii, fiind vorba despre o exploatare minieră aflată în proprietatea unei companii de stat (SNS SA – Salrom), instituția are doar rol de avizare și de supervizare, nu și de finanțare sau de execuție directă a lucrărilor. Investițiile aparțin în întregime beneficiarului, care în acest caz este Salrom.

Încă din 2024, ABA Mureș și SALROM au cooperat pentru implementarea unor lucrări-cheie, precum realizarea unui by-pass cu trei conducte DN840 mm, construirea unui canal lateral căptușit cu geomembrană și montarea de disipatori de energie și timpane de beton.

Cu toate acestea, intensificarea fenomenelor meteo din primăvara acestui an a depășit capacitatea infrastructurii provizorii, punând în pericol integritatea structurii saline și activitatea economică aferentă.