Pe lista tarifelor lui Trump, așa cum a fost prezentată ea în luna aprilie, unele dintre cele mai drastice rate au fost îndreptate către economiile din Asia – inclusiv spre aliați de lungă durată, precum Japonia (24%) și Coreea de Sud (25%), dar și Vietnam, un partener comercial major al Statelor Unite (46%). Incertitudinea care a planat de atunci asupra acestei teme înseamnă turbulențe pentru companiile care depind de lanțurile de aprovizionare asiatice, precum producătorul de cipuri GlobalFoundries, scrie BBC. Președintele american a suspendat, temporar, aceste tarife, reducându-le la 10% pentru majoritatea țărilor, timp de 90 de zile. Însă situația s-ar putea schimba chiar de miercuri. Producătorii de cipuri, industria textilă și furnizorii din sectorul auto – ale căror lanțuri de aprovizionare sunt profund integrate în Asia – încearcă să grăbească livrările, în perspectiva schimbărilor posibile, să reducă costurile și să-și diversifice portofoliul de clienți, pentru a face față în mijlocul unei piețe instabile.
Tan Yew Kong, angajat al uneia dintre cele mai mari companii producătoare de cipuri din lume, compară activitatea firmei sale cu o croitorie – personalizând cipuri pentru a satisface cerințele fiecărui client.
„Noi furnizăm materialul, butonii de manșetă, totul. Ne spui ce îți place, ce design preferi și noi îl producem”, explică Tan, care conduce operațiunile din Singapore ale GlobalFoundries.
Astăzi însă, compania trebuie să își adapteze nu doar produsele, ci și viitorul, în funcție de politicile tarifare imprevizibile ale președintelui american Donald Trump. Afaceri și guverne din întreaga lume încearcă să se acomodeze cerințelor Washingtonului înainte de data de 9 iulie, când expiră pauza de 90 de zile impusă de administrația Trump în privința tarifelor punitive supranumite „Ziua Eliberării”. Însă, din nou, la nivel global domnește, de fapt, incertitudinea.
Vinerea trecută, președintele a declarat că administrația americană va începe să trimită scrisori care detaliază noile niveluri tarifare, ce vor intra în vigoare pe 1 august. El a menționat că vor fi trimise până la 12 astfel de notificări în zilele următoare, iar noile taxe vamale vor varia între „60% sau 70%, până la 10%–20%”, fără a preciza care țări vor fi vizate.
Trump a amenințat în repetate rânduri că va impune taxe și asupra acestora, accentuân starea de incertitudine, care face planificarea pe termen lung aproape imposibilă pentru companii. Tot săptămâna trecută, Bloomberg a raportat că Casa Albă intenționează să înăsprească și mai mult controlul asupra exporturilor de cipuri pentru inteligență artificială (IA), limitând livrările către Malaezia și Thailanda pentru a împiedica presupuse reexporturi către China.
Departamentul Comerțului din SUA nu a răspuns solicitării BBC de a comenta informația.
„Nu poți schimba politica de la o săptămână la alta. Asta face imposibilă planificarea pe termen lung pentru companii”, afirmă Tan.
GlobalFoundries, cu sediul central în SUA, este contractată de unii dintre cei mai mari designeri și producători de semiconductori din lume – AMD, Broadcom, Qualcomm – pentru care produce cipuri. Operațiunile companiei sunt distribuite pe întreg globul, multe fiind concentrate în Asia, din India până în Coreea de Sud. Recent, firma a anunțat că își va majora investițiile la 16 miliarde de dolari, pe fondul cererii în creștere pentru hardware destinat inteligenței artificiale.
Pentru a-și proteja această amprentă globală, compania a promis că va colabora cu administrația Trump, pentru a reloca o parte din producție și din lanțul de aprovizionare în Statele Unite. Producătorii de cipuri, industria textilă și furnizorii din sectorul auto – ale căror lanțuri de aprovizionare sunt profund integrate în Asia – încearcă să grăbească livrările, să reducă costurile și să-și diversifice portofoliul de clienți în mijlocul unei piețe instabile.
„Companiile trebuie să regândească strategiile tampon – să crească nivelul stocurilor și timpul de execuție – pentru a face față volatilității”, spune Aparna Bharadwaj, de la Boston Consulting Group. Ea adaugă că această strategie poate genera noi oportunități, dar și pierderi de competitivitate și cote de piață în anumite țări. Cu alte cuvinte, totul este extrem de incert.
Foto: Unsplash
Când Trump a anunțat, în aprilie, tarife vamale împotriva unei mari părți a lumii, unele dintre cele mai drastice rate au fost îndreptate către economiile asiatice – inclusiv aliați de lungă durată precum Japonia (24%) și Coreea de Sud (25%), dar și Vietnam, un partener comercial major (46%). Ulterior, președintele a suspendat temporar aceste tarife, reducându-le la 10% pentru majoritatea țărilor, timp de 90 de zile. Însă tarifele mai mari ar putea reveni chiar de miercuri.
Premierul Malaeziei a avertizat că aceste tarife vor afecta grav industrii precum textilele, mobilierul, cauciucul și materialele plastice. Singapore va fi supus unei taxe de 10%, în ciuda unui acord de liber schimb cu SUA – o decizie pe care premierul o descrie ca fiind „nepotrivită pentru un prieten”. Țările din Asia de Sud-Est au contribuit cu 7,2% la PIB-ul global în 2024. Prin urmare, costurile suplimentare impuse de tarife pot avea efecte severe și de durată.
Până acum, doar Vietnam a reușit să încheie un acord: exporturile americane către Hanoi vor fi scutite de taxe, în timp ce importurile din Vietnam vor fi taxate cu 20%. Japonia și Coreea de Sud continuă negocierile comerciale, însă Trump a amenințat Tokyo cu un tarif și mai mare – până la 35% – pe măsură ce se apropie termenul limită.
Producătorii auto japonezi ar putea fi printre cei mai afectați. Companii precum Mazda afirmă că sunt pe „mod de supraviețuire”, din cauza timpului și a proceselor complexe necesare schimbării furnizorilor. Australia, deși este un aliat strategic important și importă mai multe bunuri americane decât exportă, a insistat ca tariful său „să fie zero”.
Indonezia și Thailanda s-au oferit să cumpere mai multe produse americane și să reducă taxele asupra importurilor din SUA.
Țările mai sărace, precum Cambodgia, care au o putere de negociere limitată, se confruntă cu un tarif de 49% – o povară economică dificil de susținut, fără posibilitatea de a crește importurile americane.
„Economiile asiatice depind atât de China, cât și de SUA… Ele se află, cumva, în inima lanțului global de aprovizionare”, explică Pushan Dutt, profesor de economie și științe politice la INSEAD.
„Dacă apar schimbări în acest lanț global sau în tiparele de comerț, aceste țări vor avea dificultăți semnificative”.
El adaugă că țările cu o cerere internă mare, precum India, ar putea fi mai bine izolate de șocurile comerciale, însă economiile dependente de exporturi – precum Singapore, Vietnam și chiar China – vor resimți un impact major.
Foto: Shutterstock
În anii de după alegerea lui Trump, Singapore și Malaezia au investit în industrii de creștere, precum producția de cipuri și centre de date. Această strategie a vizat, parțial, fenomenul de friend-shoring – relocarea producției în țări prietenoase cu SUA. Economiile asiatice au beneficiat și de strategia „China + 1”, care presupunea diversificarea lanțurilor de aprovizionare dincolo de China și Taiwan, către alte state din Asia de Sud-Est.
Toate aceste mutări aveau scopul de a menține accesul la piața americană, pe care Bharadwaj o descrie drept „esențială pentru mulți”.
„Indiferent ce se întâmplă cu tarifele, SUA rămâne un client important pentru multe companii asiatice. Este cea mai mare economie a lumii și are o bază de consumatori extrem de dinamică”, adaugă ea.
Tarifele impuse de Trump generează costuri suplimentare, inclusiv pentru companiile americane care operează de zeci de ani în regiune. Industria vestimentară și a încălțămintei este printre cele mai afectate – branduri precum Nike și-au externalizat de mult timp producția în Vietnam și Indonezia. Unele companii americane au anunțat deja că vor fi nevoite să transfere aceste costuri asupra consumatorilor, întrucât tarifele fac produsele importate semnificativ mai scumpe.
Experții afirmă că investițiile străine directe s-ar putea reorienta dinspre Vietnam, Laos și Cambodgia către țări cu tarife mai reduse, precum Filipine, Singapore, Malaezia și Indonezia. Companiile vor căuta, de asemenea, noi piețe de desfacere – Uniunea Europeană, Orientul Mijlociu și America Latină fiind alternative emergente.
Industria semiconductorilor se îndreaptă către „regionalizare, nu globalizare”, spune Tan de la GlobalFoundries. „Trebuie să găsim un loc unde ne simțim în siguranță. Unde aprovizionarea este stabilă. Iar oamenii trebuie să se obișnuiască cu ideea că nu va mai fi la fel de ieftin ca înainte.”
„Această situație creează o oportunitate uriașă pentru China, care ar putea deveni un fel de garant al ordinii comerciale globale”, afirmă profesorul Dutt.
Până acum, doar trei acorduri comerciale au fost anunțate: cu Regatul Unit, China și Vietnam. Până nu apar altele, economiile asiatice vor fi nevoite să-și croiască propriul drum.
„Pe măsură ce SUA și alte state adoptă un protecționism tot mai accentuat, Asia merge în direcția opusă – guvernele pro-business încurajează deschiderea comercială”, spune Bharadwaj.
„Tarifele accelerează două tendințe macro: încetinirea comerțului dintre China și Occident și creșterea comerțului dintre China și alte economii emergente din Asia.”
Politicile lui Trump au creat un haos comercial care ar putea transforma ordinea economică globală – iar SUA nu este neapărat favoritul în această ecuație.
Profesorul Dutt rezumă situația cu un vechi proverb: „Pleacă-te în fața conducătorului – și apoi mergi pe drumul tău”.