Funeraliile de stat ale lui Ion Iliescu, primul președinte postcomunist al României, nu sunt doar un moment simbolic de rămas-bun, ci și un eveniment care implică o serie de cheltuieli consistente, suportate din bugetul public, de la organizarea ceremonialului militar și religios, la deplasările oficialilor, asigurarea ordinii publice și costurile logistice. Cine plătește, cât se plătește și cât de transparent este întregul proces financiar din spatele acestei despărțiri oficiale sunt aspecte esențiale într-un moment care ține nu doar de memorie, ci și de responsabilitate financiară.
Marți, 5 august 2025, fostul președinte al României, Ion Iliescu, a încetat din viață. Informația a fost făcută publică prin intermediul Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, unde acesta a fost internat timp de 57 de zile, începând cu data de 9 iunie 2025. Echipa medicală multidisciplinară a depus toate eforturile pentru a-i asigura îngrijirea corespunzătoare, conform anunțului spitalului care a transmis sincere condoleanțe familiei și apropiaților.
Acest moment marchează nu doar un eveniment important în viața publică a României, ci și activarea mecanismelor instituționale și legale aplicabile în astfel de situații, prin care se organizează funeraliile unui demnitar cu o poziție de vârf în istoria postdecembristă a țării.
Un cadru legal și procedural important îl constituie Regulamentul onorurilor şi ceremoniilor militare în MAI din 30.04.2014. Acesta stabilește în mod clar cine poate beneficia de funeralii cu onoruri militare, cum trebuie organizate acestea, ce elemente ceremoniale sunt incluse, precum și derularea lor detaliată:
Funeraliile cu onoruri militare în MAI sunt organizate pentru persoane cu calitatea de demnitar, înalt funcționar public, veteran de război, militar în activitate, polițist cu statut special, precum și alți angajați ai structurilor de securitate națională și alte categorii prevăzute de lege.
În cazul fostului președinte Ion Iliescu (considerat, conform legislației, un demnitar de rang înalt), funeraliile cu onoruri militare se organizează sub coordonarea Comandurii Garnizoanei București, inclusiv cu implicarea detașamentelor specializate – Jandarmeria Gardă de Onoare, Transporturi Speciale și Intervenție.
Ceremoniile implică un protocol riguros ce vizează: deplasarea cortegiului funerar, prezența gărzii de onoare, utilizarea drapelului României cu panglică de doliu, marcarea fiecărui moment definitoriu (de la ridicarea sicriului, până la înhumare/incinerare) cu onoruri specifice cum ar fi salve cu cartușe de manevră și semnale muzicale fanfare (e.g. „Marș funebru” și „Stingerea”).
Acest regulament oferă astfel cadrul procedural clar pentru funeraliile cu onoruri ale lui Ion Iliescu, asigurând un nivel ceremonial înalt, consistent cu statutul său de fost șef al statului.
În ceea ce privește ceremoniile de stat, legislația română reglementează în mod special funeraliile de stat în cazul decesului unui președinte al României. Legea nr. 215/2016 privind ceremoniile oficiale prevede organizarea funeraliilor de stat pentru demnitarii de rang înalt, inclusiv foștii președinți ai României, într-o manieră care reflectă recunoașterea meritelor lor față de națiune.
Legea 215/2016 prevede constituirea unui Comitet de organizare a funeraliilor de stat, coordonat de șeful Cancelariei Prim-ministrului, care se ocupă de toate aspectele legate de organizarea ceremoniei și care asigură o coordonare eficientă între ministerele implicate (MAI, Apărare, Cultura, Relații Externe etc.)
Funerariile includ atât onoruri militare, cât și alte gesturi protocolare, cum ar fi arborarea drapelului României, intonarea imnului național și alte simboluri oficiale ale statului român.
Totodată, legea specifică faptul că funeraliile de stat sunt un simbol al aprecierii națiunii față de persoanele care au contribuit semnificativ la dezvoltarea țării, iar în cazul lui Ion Iliescu, ceremonia ar fi urmat să reflecte acest respect. Impactul social al unei astfel de ceremonii este considerabil, având în vedere recunoașterea contribuției fostului președinte la istoria și politica românească.
Familiei îi este acordat un rol important în desfășurarea ceremoniei, având posibilitatea de a participa la discuții privind protocolul final de înmormântare.
Un aspect notabil îl reprezintă impactul bugetar asociat organizării funeraliilor unui fost președinte, care, până în prezent, conform notei de fundamentare a Legii 215/2016, nu a fost calculat într-un mod precis.
Lipsa unui calcul economic concret: actul normativ semnalează că, din cauza naturii evenimentului ocazional și imprevizibil, nu se poate estima înainte impactul financiar asupra bugetului de stat sau bugetelor locale.
Totuși, nota de fundamentare a actului normativ ia în considerare alte tipuri de impacturi:
Social: Evenimentul este de mare importanță pentru societate, oferind prilejul manifestării unei aprecieri naționale profunde față de contribuția fostului președinte.
Politic/instituțional: Funeraliile creează un cadru de consolidare a imaginii și statutului instituțiilor statului, prin respectarea convențiilor protocolare.
Cultural și de memorie publică: Înseamnă și un moment de reflecție istorică și o reafirmare a valorilor democratic-statale.
Costurile estimate probabil vor include: onorarii militare, servicii de protocol, securitate și ordine publică, organizarea ceremonialelor religioase și civile, transport, logistică.
Bugetul Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne și Cancelariei Prim-Ministrului sunt justificate să aloce sumele necesare, însă aceste cheltuieli sunt considerate parte a obligațiilor statului pentru demnitari și ex-șefi de stat.
Funeraliile fostului președinte Ion Iliescu vor constitui un eveniment solemn, organizat într-un cadru legislativ complex, dar bine definit.
Legislația română privind funeraliile de stat și onorurile militare asigură un cadru formal pentru organizarea ceremoniei de înmormântare a unor personalități importante, cum ar fi Ion Iliescu. În ciuda faptului că impactul financiar al acestor evenimente nu este estimat în mod clar, este evident că organizarea unei asemenea ceremonii implică costuri semnificative, atât pentru stat, cât și pentru instituțiile implicate în proces. Deși nu există calcule precise privind impactul economic, trebuie remarcat faptul că aceste ceremonii reflectă respectul națiunii față de cei care au avut un rol important în viața politică a țării.